Bursa de la Bucureşti a deschis a doua săprămână din an printr-o nouă scădere, ceea ce măreşte pierderea pe 2016, când pieţele bursiere din întreaga lume au cel mai prost început de an din ultimele decenii.
Aproape de închidere, indicele BET, care urmăreşte evoluţia principalelor 10 acţiuni avea un minus de 1,4%, iar indicele BET FI, care urmăreşte evoluţia SIF-urilor şi a Fondului Proprietatea pierdea 1,96%.
Acţiunile BRD, a doua bancă din România, au fost luni în scădere cu 2,5%, BT avea un minus de 0,6%, Fondul Proprietatea, cea mai lichidă acţiune de pe piaţă, consemna un minus de 2,4%, Petrom pierdea 0,72%, iar Romgaz 1,92%. Ironic, acţiunile Bursei de Valori Bucureşti (BVB) consemnau o creştere de 1,8%.
Brokerii spun că există o corelare din ce în ce mai ridicată între ceea ce se întâmplă în afară şi evoluţia Bursei de la Bucureşti, cu toate că fundamentele economice ale companiilor româneşti sunt bune, iar dividentele acordate sunt destul de ridicate.
Principalii indici din Europa au fost pe minus luni, în a doua săptămână din an, iar piaţa din Japonia a mai pierdut 1,4%. America a deschis în creştere, cu 0,4% pe indicele Dow Jons şi cu 0,16% pe indicele S&P.
Veştile din economia mondială sunt mixte. Dacă economia Europei creşte uşor, iar şomajul scade, China se prăbuşeşte zi de zi sub povara unor pieţe financiare supraevaluate şi a unei creşteri economice nesustenabile.
În SUA crearea de noi job-uri rămâne ridicată, ceea ce va aduce FED-ul (Banca Centrală) în poziţia de a opera noi majorări de dobândă la dolar.
Cea mai mare durere de cap a pieţelor este preţul petrolului, a cărui scădere impactează marile companii petroliere care sunt nevoite să îşi reducă investiţiile, ceea ce se transmite imediat pe orizontală în toate economiile. Acum Morgan Stanley, una din cele mai mari bănci de investiţii de pe Wall Street, a anunţat că vede barilul coborând la 20 de dolari, faţă de 32 de dolari, cât se tranzacţionează în prezent.
La începutul anilor 2000, barilul se situa între 15-20 de dolari, pentru a atinge 120 de dolari în perioada de boom ecnomic şi financiar.
În România, scăderea barilului a dus la căderea acţiunilor Petrom cu 40% în ultimul an, ceea ce a şters 1,5 mld. euro din capitalizarea celei mai valoroase companii româneşti care a ajuns în prezent la 3,5 mld. euro.
