Master Planul General de Transport, care stabileşte priorităţile României în materie de infrastructură de transport pentru următoarele decenii, a schimbat la 180 de grade harta cu propunerile de construcţie de drumuri prezentată în urmă cu mai puţin de un an tot de guvernul Ponta. Sub acelaşi guvern, doi miniştri diferiţi ai transporturilor, Dan Şova şi Ioan Rus, au ieşit la înaintare cu două hărţi de autostrăzi total diferite: dacă primul promitea 2.400 de kilometri de autostrăzi în şase ani, al doilea spune că până în 2030 se vor construi doar 650 de kilometri de autostrăzi, plus alţi 2.200 de kilometri de drumuri expres. Iar promisiunile şi planurile total diferite vin la o distanţă de mai puţin de un an.
În mandatul premierului Victor Ponta, adică din mai 2012 până în prezent, au fost inauguraţi 243 de kilometri de autostrăzi, toţi începuţi în perioada guvernelor anterioare. În acelaşi timp, CNADNR, care a avut pe mână 4,3 miliarde de euro în perioada 2012-2014, a demarat construcţia a 145 de kilometri de autostrăzi din mai 2012 până în prezent.
La aproape 25 de ani de la Revoluţie, România are 644 de kilometri de autostradă, în condiţiile în care în 1989 cea mai mare parte a autostrăzii Bucureşti - Piteşti era deja funcţională.
Pe hârtia programelor de guvernare şi în hărţile Companiei de Drumuri, autostrăzile au fost în permanenţă o prioritate, dar materializarea lor s-a împotmolit în lipsa de finanţare, şpăgi neachitate, dispute politice şi schimbări radicale de priorităţi de la un ministru la altul.
Astfel s-a ajuns în situaţia în care Bucureştiul nu este legat nici acum de vestul Europei printr-o autostradă, deşi investitorii reclamă această subdezvoltare cu fiecare ocazie, iar politicienii, din vorbe, le dau dreptate.
