Anul 2011 a fost mai degrabă unul al atribuirilor de contracte decât un an de tăieri de panglici. Multe dintre proiectele de infrastructură rutieră care aveau ca termen de finalizare anul acesta au fost amânate pentru 2012, an electoral.
Ulterior, în septembrie, s-a tăiat cea de-a doua panglică, pe ambele benzi de pe cele două sensuri de mers, dar de data aceasta doar pe o porţiune de 14 kilometri din aceeaşi autostradă. Întrebarea este: va mai exista o a treia tăiere de panglică şi pentru cea de-a doua bandă de pe tronsonul de 7 kilometri?
Deşi autostrada Cernavodă-Constanţa trebuia să fie gata încă de la începutul anului, finalizarea sa a fost amânată pentru prima parte a lui 2013, în contextul în care Ministerul Transporturilor a reziliat contractul de construcţie a tronsonului Cernavodă-Medgidia, realizat de francezii de la Colas. Ulterior, italienii de la Astaldi şi nemţii de la Max Boegl, care construiesc autostrada Medgidia-Constanţa, au câştigat şi tronsonul Cernavodă-Medgidia, pentru 120 mil. euro.
Ultima speranţă. Singura autostradă pentru care încă mai există speranţe că va fi inaugurată în luna decembrie a acestui an este Arad-Timişoara, cu o lungime de 32 de kilometri, pentru care Ministerul Transporturilor a început o campanie de monitorizare "din avion". Ce înseamnă acest lucru? Instituţia a început să posteze pe site-ul propriu materiale video filmate din avion cu stadiul lucrărilor. Autostrada Arad-Timişoara este construită de spaniolii de la FCC Construccion şi de italienii de la Astaldi pentru 482,9 milioane de lei, iar la 1 septembrie era finalizată în proporţie de 75%, potrivit Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).
Din materialele video ale Ministerului Transporturilor, cel mai recent fiind de pe 7 noiembrie, se poate observa că deşi mai sunt porţiuni pe care autostrada este asfaltată doar pe un singur sens, în special la capete, în mare parte ambele sensuri de mers sunt finalizate. Până la începutul lunii octombrie, CNADNR plătise circa 263 de milioane de lei către constructorii FCC Construccion şi Astaldi.
Dezamăgirile anului. Cea mai mare dezamăgire de anul acesta a fost însă cea legată de autostrada Bucureşti-Ploieşti.
Dacă în primăvară Ministerul Transporturilor a părut că pune piciorul în prag, ameninţându-i pe constructorii tronsonului Moara Vlăsiei-Ploieşti, cel mai lung de pe autostrada Bucureşti-Ploieşti, că va rezilia contractul pentru că au solicitat bani în plus, ulterior şoseaua le-a fost dată înapoi.
Astfel, după ce au renunţat la suplimentarea contractului cu 100 de milioane de euro şi au promis că vor finaliza în decembrie autostrada Moara Vlăsiei-Ploieşti, companiile Spedition UMB (controlată de Dorinel Umbrărescu), Euroconstruct Trading 98 (Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu) şi PA&CO International (Costel Căşuneanu) au "făcut pace" cu ministerul şi au continuat lucrările.
Cu toate acestea, autostrada Bucureşti-Ploieşti va fi gata cel mai probabil în aprilie, aşa cum declara recent premierul Emil Boc. Cu alte cuvinte, încă o tăiere de panglică a fost amânată, de data aceasta pentru un an electoral.
În contextul în care an de an se promite inaugurarea unui anumit număr de kilometri de autostrăzi, dar la final de an, când se trage linie, de fapt se inaugurează mult mai puţini, întrebarea care se pune este dacă nu putea fi estimat încă de la începutul anului un număr concret de kilometri finalizaţi.
"Se poate argumenta că neatingerea ţintelor propuse ar fi fost previzibilă în cazul în care se cunoşteau în detaliu informaţiile privind resursele disponibile, situaţia plăţilor către contractori sau prevederile contractuale în vigoare. Aceste informaţii ar fi trebuit analizate anterior comunicării obiectivelor ce se doreau atinse ca date certe către public, astfel încât să existe o corespondenţă între cele două", spune Florin Popa, managing partner al companiei de consultanţă în construcţii Vitalis Consulting.
Ce se întâmplă cu DN-urile? Dacă la începutul anului Ministerul Transporturilor anunţa că va finaliza reabilitarea a 261 de kilometri de drumuri naţionale în 2011, până la jumătatea lunii noiembrie au fost recepţionaţi oficial 219 kilometri.
Astfel, un tronson de 52 de kilometri de pe DN 19 (limita judeţelor Bihor-Satu Mare), reabilitat de austriecii de la Strabag pentru 141 milioane de lei, a fost recepţionat luna trecută (lucrările au început în 2009 şi trebuiau finalizate în februarie 2011, potrivit site-ului CNADNR), în timp ce firmele omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, Spedition UMB şi Tehnostrade, au finalizat reabilitarea DN 15 Reghin-Topliţa, pe un tronson de 72,86 km, în urma unui contract de 262,3 mil. lei. Lucrările au început în 2009 şi aveau ca termen estimat de finalizare luna decembrie 2011.
CNADNR a recepţionat în octombrie şi lucrările realizate pentru 50,3 milioane de lei de Romstrade (Nelu Iordache) şi Vectra Service (Marcel Butuza) pe DN 66, Baru-Haţeg, pe o lungime de 25,91 kilometri. Lucrările au demarat în 2007 şi aveau ca termen de finalizare martie 2011. La mijlocul lunii noiembrie, CNADNR a mai recepţionat lucrările de reabilitare a 65,6 kilometri din DN 12 Chichiş-Topliţa (secţiunea Sandominic-Topliţa) şi a 3,2 kilometri din DN 15 Reghin-Topliţa. Contractul a fost atribuit în ultima parte a lui 2008, firmelor Spedition UMB şi Tehostrade.
Record de bani de la UE. Dacă la capitolul inaugurări lucrurile nu stau la fel de bine precum îşi asumaseră autorităţile la început de an, cel puţin anul acesta autostrăzile României au primit bani record de la Uniunea Europeană.
Astfel, Comisia Europeană a aprobat în această toamnă finanţări nerambursabile de circa 900 de milioane de euro pentru construirea autostrăzilor Nădlac-Arad, Orăştie-Sibiu şi Lugoj-Dumbrava.
De asemenea, veşti bune au venit şi în ceea ce priveşte deschiderea şantierelor de autostrăzi de pe Coridorul IV paneuropean. Astfel, în ultima lună au demarat lucrările pe 108 din cei 183 de kilometri atribuiţi anul acesta. Este vorba de autostrada Nădlac-Arad, Timişoara-Lugoj (lotul 1), Orăştie-Sibiu (loturile 1,2 şi 4), care cumulat vor costa peste 560 de milioane de euro, potrivit calculelor Business Construct.
Cu această ocazie, ministrul Anca Boagiu şi premierul Emil Boc au avansat noi termene privind finalizarea autostrăzilor, şi mai scurte decât cele anunţate anterior, dar care depăşesc actualul mandat de ministru al ei: "De la Nădlac la Sibiu se va circula pe autostradă cel mai târziu în primăvara lui 2013", spunea Boagiu la jumătatea lunii noiembrie, menţionând totodată că tronsonul Deva-Orăştie ar putea fi dat în folosinţă chiar anul viitor, cu ajutorul unei finanţări europene nerambursabile.
Continuitatea unei autostrăzi în România, la fel ca finalizarea ei la timp, ar fi o nouă premieră, ţinând cont că pe harta ţării încă se aruncă cu porţiuni de autostrăzi de 20-30 de kilometri, care leagă deocamdată "nimic de nimic", într-un puzzle a cărui rezolvare nu pare realizabilă prea curând.
Chiar dacă autostrada Timişoara-Arad va fi inaugurată în decembrie, aşa cum se anunţă, România va avea în continuare sub 400 km de autostrăzi, cu mult în urma unor ţări vecine precum Ungaria sau Bulgaria, cu o populaţie mai puţin numeroasă, suprafaţă mai mică, dar mai multe promisiuni respectate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
