Profilul clienţilor dispuşi să plătească pentru o casă din lemneste format din cupluri de tineri care au primit moştenire de lapărinţi un teren şi îşi construiesc pe el o casă unde se retrag înconcedii. Vor locuinţe de circa 100 de metri pătraţi, pentru careplătesc în general cu bani din economii sau obţinuţi prin creditede nevoi personale.
Cei mai mulţi lucrează în oraşe mari şi caută să-şi făcă un refugiuîntr-o zonă aflată la circa două ore de mers cu maşina.Împrumuturile ipotecare sunt foarte rare pentru dezvoltarealocuinţelor din lemn, după cum se plâng constructorii. Sorin Coler,directorul firmei Neoconstruct din Câmpina, care a investit înpromovarea unor produse legate de programul guvernamental PrimaCasă, spune că iniţiativa statului, pornită iniţial ca o mânăîntinsă pentru constructori, nu a avut niciun efect benefic pentrufirmele de profil. "Nu au fost în stare să facă acest program săfuncţioneze. Băncile preferă, în general, să acorde credite pentrulocuinţele deja construite. Am avut cel puţin zece clienţi care auîncercat să-şi facă o casă din lemn prin programul susţinut destat, însă băncile le-au respins dosarul. Dacă Prima Casă funcţionaşi pentru noi, acum puteam să spun că nu sunt în criză", spunereprezentantul Neoconstruct.
Mai multe la export
Firmele care exportă şi în afara României case din lemn spun căactivitatea e mult mai profitabilă pe pieţele externe, încondiţiile în care o tradiţie naţională, vizibilă în bisericileconstruite în zona Maramureşului, a fost întreruptă de "betoanelecomuniştilor", potrivit jucătorilor de pe această piaţă.Statistica arată că din cele 62.520 de locuinţe construite anultrecut, doar 3.136 de unităţi au fost construite din lemn, iaralte 2.169 de case au fost realizate din lemn şi alte materiale.Constructorii de profil spun însă că estimarea reală a pieţei estedificilă, în condiţiile în care există foarte multe lucrărirealizate individual. "În România anul acesta am avut circa 10proiecte, în timp ce în afară am livrat peste 40 de case din lemn",afirmă Cătălin Butmălai, directorul grupului RLH, care dezvoltăcase din lemn sub brandul Ansonia. "Germania, Austria, Italia şiElveţia merg foarte bine pentru noi", spune Butmălai. Proprietarulfirmei de construcţii declară că în România a construit case pentruun alt tip de clienţi: oameni de afaceri, în medie de peste 50 deani, vedete locale şi chiar doi antrenori de fotbal.
"Cea mai scumpă casă pe care am construit-o în România anul acestaa costat 260.000 de euro", afirmă Butmălai, a cărui firmă estespecializată pe case din lemn lamelar - un lemn mai scump, obţinutdin mai multe straturi pentru creşterea rezistenţei. El considerăînsă că metehnele locale vin şi pe fondul unei cunoaşteriinsuficiente a domeniului şi al aşteptărilor nerealiste ale unorclienţi. "A venit cineva la mine anul acesta să-i fac o casă dinlemn de 110 metri pătraţi care să ajungă fără ferestre şi uşiundeva la 160 de euro pe metru pătrat. E absurd! O casă de la noi,din lemn lamelar, poate să urce la acelaşi nivel, poate chiar maiscumpă decât una din cărămidă", spune Butmălai.
Percepţia greşită vine de fapt pe fondul popularizării caselor dinlemn drept alternative foarte ieftine la o locuinţă din cărămidăsau beton, în anii boom-ului imobiliar, când un apartament cu douăcamere se vindea şi cu 100.000 de euro. Costul unei case din lemnpoate varia foarte mult de la caz la caz, în funcţie de grosimeapereţilor, arhitectura interioară, finisaje sau instalaţii. Preţulunei case porneşte şi de la 300 de euro pe metru pătrat pentruconstrucţiile din lemn masiv, în condiţiile în care majoritateaconstructorilor au tăiat din tarife pentru a atrage clienţi, însăpentru structuri mai complexe, cum sunt cele din lemn lamelar potajunge şi la 800 de euro pe metru pătrat, fără TVA. Avantajeleamintite de firmele de profil sunt durata redusă de construire, decâteva luni, rezistenţa la cutremure, posibilitatea depersonalizare a imobilului şi aportul "eco" din ce în ce mai lamodă în ultimii ani. De cealaltă parte, locuinţele din lemnnecesită o întreţinere mai frecventă şi sunt mai supuse riscului deincendii.
Cel mai prost an În ceea ce priveşte evoluţia pieţei, declaraţiilefirmelor întregesc un tablou sumbru oferit de datelemacroeconomice. "Este cel mai slab an de când facem case din lemn.Aş zice că scăderea e undeva la 50% faţă de anul trecut. Suntem cumult sub boom-ul de acum doi ani. În 2008 veneau în primăvarăoameni la mine şi îmi cereau să începem construcţia într-o lună,iar eu le spuneam că nu pot decât la începutul lui 2009. Anulacesta, în primele şase luni aveam semnate doar cinci contracte",spune Coler. Pe de altă parte, Sorin Butmălai spune că "sunt semnecă piaţa începe să se aşeze, însă creşterea este lentă".
Numărul firmelor care construiesc din lemn în România urcă aproapede o mie, cele mai multe fiind concentrate în nordul ţării,potrivit estimărilor din piaţă, însă cele care contează cu adevăratîn volumul activităţii sunt de ordinul zecilor. Statul este ca şiinexistent pe acest segment. Datele INS pe anul 2009 arată doar 95de locuinţe din lemn construite de stat, 40% la oraş, restul înmediul rural. În aceste condiţii, comparaţiile cu alte pieţe dinregiune sunt inutile. "Ungaria are o cultură a construcţiilor dinlemn încă de pe vremea lui Ceauşescu. De la ei cumpăram încă deacum câteva decenii nişte reviste de arhitectură foarte bune", îşiaminteşte Butmălai.
"Nu avem nicio şansă să ne comparăm cu ei. Cea mai bună piaţă pecare am putea să o atacăm ar fi Grecia, unde lemnul a început săcâştige teren pe o piaţă dominată de casele albe din piatrămediteraneene. Şi în Bulgaria patronul afacerii de conserve Defnepentru care am livrat o casă din lemn îmi spunea că locuinţele suntpreponderent din cărămidă şi beton, deci ar fi o piaţă bună",consideră omul de afaceri. Pe piaţa locală însă, lemn şi terenuriexistă. Mai puţini sunt însă în această perioadă tinerii dispuşi săaloce câteva zeci de mii de euro pentru o locuinţă care săservească exclusiv drept locuinţă de vacanţă. O asemenea investiţieface deocamdată parte din categoria lucrurilor "care pot să maiaştepte".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
