Financial Times: Infrastructura germană începe să se clatine din cauza lipsei investiţiilor

Pentru străini, Germania poate părea o maşinărie bine unsă. Însă dacă este dată la o parte reputaţia de eficienţă maximă, realitatea este surprinzătoare: multe drumuri, poduri şi clădiri publice sunt într-o stare deplorabilă.

În lipsa investiţiilor, o mare parte din infrastructura ţării se clatină, scrie Financial Times.

Martin Schulz, liderul social-democraţilor germani (SPD), a plasat infrastructura în centrul campaniei sale pentru alegerile de luna viitoare. Potrivit acestuia, guvernele federal, regionale şi locale germane ar trebui să-şi cheltuiască excedentul bugetar combinat de 56 miliarde de euro pe repararea acoperişurilor şcolilor mai degrabă decât pe reduceri de taxe, reduceri propuse de creştin-democraţii Angelei Merkel.

Potrivit băncii germane de dezvoltare KfW, orăşelele, oraşele şi districtele rurale ale Germaniei înregistrează un deficit de investiţii de 126 miliarde de euro.

„Pentru prea multă vreme Germania s-a concentrat pe echili­brarea bugetului său şi reducerea deficitului în detrimentul investiţiilor“, spune Henrik Enderlein, vice­pre­şedinte al Hertie School of Governance din Berlin, care a contri­bu­it la cre­ionarea programului economic al SPD.

Datele statistice indică faptul că investiţiile publice ca procent din PIB au scăzut de la aproape 5% în 1970 la un minim istoric de 1,9% în 2005. Acum, procentul s-a stabilizat la apro­ximativ 2%.

Guvernul insistă că in­ves­tiţiile publice „cresc puternic“, cu o rată medie anuală de 3,8%, şi vor creşte cu aproximativ 5% pe an până în 2020.

Acesta admite însă în acelaşi timp că fondurile suplimentare puse la dispoziţia autorităţilor locale în ultimii ani „nu au generat prea multe investiţii noi“. Banii sunt în schimb folosiţi pentru „reducerea deficitelor bugetare şi acumularea de excedente“.

Unii economişti dau vina pe „frâna pe datorii“, un amendament adoptat în 2009 care interzicea guvernelor de stat şi locale să înregistreze deficite structurale.

Schulz a propus o „obligaţie de investiţii“ prin care guvernelor li s-ar cere să cheltuiască veniturile în plus pe infrastructură. Astfel, Schulz face cauză comună cu Fondul Monetar Internaţional, care vrea ca Germania să cheltuiască mai mult pe infrastructura publică pentru a încuraja investiţiile private şi a reduce masivul excedent de cont curent al ţării.

Merkel argumentează că nu banii sunt problema când vine vorba de creşterea cheltuielilor pe infrastructură, ci dificultăţile de planning. Creştin democraţii săi promit să înlăture birocraţia, să reducă restricţiile de planning şi să accelereze proiectele prioritare.