ZF 24

Oraşul din România unde preţurile la apartamente au crescut peste noapte atât de mult că au depăşit perioada de boom

Oraşul din România unde preţurile la apartamente au...

Autor: Roxana Rosu

28.04.2018, 19:59 6510

Cluj-Napoca este singurul oraş din România care are in prezent un preţ de listare al apartamentelor mai mare decât în perioada de boom, respectiv o medie de 1.480 de euro pe metru pătrat util faţă de 1.280 de euro pe metru pătrat util în perioada similară din 2008, potrivit unei analize a imobiliare.ro.

„Comparativ cu primul trimestru din 2008, Cluj-Napoca este singurul oraş din România care nu numai că a recuperat scăderea de preţ, ba chiar a ajuns la un preţ mediu pe metru pătrat cu 15,2% mai mare decât în urmă cu zece ani. Analiza evoluţiei preţurilor medii ale apartamentelor în ultimii zece ani evidenţiază faptul că localităţile din jumătatea de vest a ţării au recuperat cel mai mult din scăderile de preţ determinate de criza economică.” 

La mică distanţă faţă de nivelul din perioada de boom se află o serie de alte oraşe din zona de vest.

În Oradea, spre exemplu, apartamentele sunt cu doar 0,7% mai ieftine decât în T1 2008 şi costă, în medie, 930 de euro pe metru pătrat util (faţă de 940 de euro pe metru pătrat util). Timişoara, pe de altă parte, se află cu 6,5% sub nivelul din 2008, cu o valoare de 1.150 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.220 de euro pe metru pătrat util).

O diferenţă similară, respectiv 6,5%, poate fi observată şi în Arad (de la 720 la 670 de euro pe metru pătrat util), în vreme ce în Alba Iulia şi Satu Mare apartamentele sunt cu 9,3% şi, respectiv, cu 10,5% mai ieftine decât în urmă cu zece ani – de la 940 la 850 de euro pe metru pătrat util şi, respectiv, de la 720 la 650 de euro pe metru pătrat util.

Spre deosebire de Cluj-Napoca şi Timişoara, Bucureştiul se numără printre oraşele care au recuperat cel mai puţin din scăderile provocate de criză, potrivit datelor Imobiliare.ro.

Cu o diferenţă de 41,8% (de la 2.160 de euro pe metru pătrat util în perioada de boom, la 1.260 de euro pe metru pătrat util în prezent), Capitala este surclasată doar de Piatra Neamţ, unde apartamentele sunt cu 45,3% mai ieftine decât în 2008 (o medie de 670 de euro pe metru pătrat util, faţă de 1.220 de euro pe metru pătrat).

A treia poziţie în acest clasament este ocupată de Târgovişte, cu un minus de 39,7%, unde preţurile se situează acum la 590 de euro pe metru pătrat (faţă de 980 de euro pe metru pătrat). Totodată, în Reşiţa, pretenţiile vânzătorilor sunt cu 31,5% mai mici decât în urmă cu zece ani (470 faţă de 690 de euro pe metru pătrat), în Alexandria cu 31,2% (530 faţă de 780 de euro pe metru pătrat), iar în Galaţi cu 30,1% (810 faţă de 1.150 de euro pe metru pătrat).

În ceea ce priveşte celelalte mari centre regionale ale ţării, acestea se află la o distanţă mai mică de 30% faţă de nivelul din perioada de boom: pretenţiile vânzătorilor de apartamente sunt, astfel, cu 20,4% mai mici în Iaşi, cu 24,2% în Braşov şi cu 25,2% în Constanţa.

La nivelul Bucureştiului, însă, evoluţia preţurilor în ultimii zece ani diferă mult în funcţie de zonă. În general vorbind, cel mai bine cotate cartiere (acolo unde se găsesc şi cele mai scumpe locuinţe) au reuşit să se apropie cel mai mult de valorile de dinainte de recesiune, în vreme ce aşa-numitele cartiere „muncitoreşti” păstrează încă diferenţe notabile.

În Kiseleff-Aviatorilor, spre exemplu, apartamentele disponibile spre vânzare, având o valoare medie de listare de 2.560 de euro pe metru pătrat util, sunt cu 6,6% mai ieftine decât în primul trimestru din 2008 (când costau 2.740 de euro pe metru pătrat util).

La polul opus, cea mai mare diferenţă de preţ se observă în cartierul Drumul Taberei, unde un apartament poate fi achiziţionat cu circa 48% mai puţin decât în urmă cu zece ani, respectiv cu 1.040 de euro pe metru pătrat util (faţă de 2.000 de euro pe metru pătrat util).

Din a doua jumătate a anului trecut, piaţa rezidenţială autohtonă a intrat, per ansamblu, într-o fază de încetinire a creşterii preţurilor – chiar dacă acestea continuă totuşi să se majoreze. Proprietăţile rezidenţiale s-au apreciat, în primul trimestru din 2018, cu 1,4% faţă de cele trei luni anterioare – cifră relativ redusă comparativ cu evoluţiile consemnate în ultimii ani. Faţă de perioada similară a anului precedent, nivelul actual al pretenţiilor vânzătorilor este cu 6,4% mai ridicat; în urmă cu 12 luni, acelaşi indicator se situa la 12,9%, iar, în ultimul pătrar al lui 2017, ajungea la 9,1%.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO