Business Construct

România a cheltuit 4 miliarde de euro pe autostrăzi, suficienţi pentru 800 km, dar a făcut doar 267 km

Autostrada Bucureşti-Ploieşti, cu o lungime de 55 de kilometri, a fost inaugurată în această vară

Autostrada Bucureşti-Ploieşti, cu o lungime de 55 de kilometri, a fost inaugurată în această vară

Autor: Andreea Neferu

11.11.2012, 12:41 1933

Compania de drumuri a avut la dispoziţie în perioada 2007-2012 peste 4,1 miliarde de euro pentru autostrăzi şi alte aproape 3,6 miliarde de euro pentru reabilitarea de drumuri naţionale. În aceeaşi perioadă, reţeaua de şosele a României a crescut cu 267 de kilometri de autostrăzi şi circa 1.500 de kilometri de drumuri naţionale reabilitate şi variante de ocolire.

România a cheltuit 4 miliarde de euro pe autostrăzi, suficienţi pentru 800 km, dar a făcut doar 267 km

Compania de drumuri a avut la dispoziţie în perioada 2007-2012 peste 4,1 miliarde de euro pentru autostrăzi şi alte aproape 3,6 miliarde de euro pentru reabilitarea de drumuri naţionale. În aceeaşi perioadă, reţeaua de şosele a României a crescut cu 267 de kilometri de autostrăzi şi circa 1.500 de kilometri de drumuri naţionale reabilitate şi variante de ocolire.

În prezent România are circa 516 kilometri de autostrăzi (inclusiv variante de ocolire la standard de autostradă), aproape jumătate din aceştia fiind deschişi circulaţiei în ultimii şase ani, după aderarea României la Uniunea Europeană.

În ciuda faptului că România a reuşit în sfârşit să depăşească pragul de 500 de kilometri de autostrăzi, acest indicator ne plasează în continuare la coada clasamentului european, alături de vecinii din sud, bulgarii.

România a alocat un buget total de circa 4,1 mld. euro în perioada 2007-2012 pentru construcţia de autostrăzi şi în acelaşi interval a deschis circulaţiei circa 267 de kilometri de astfel de drumuri, relevă o analiză a ZF pe baza datelor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Dru­muri Naţionale din România (CNADNR). Cu alte cuvinte, pentru fiecare 15 mil. euro cheltuite de CNADNR în această perioadă, s-a deschis circulaţiei un nou kilometru de autostradă, potrivit calculelor ZF. Potrivit standardelor de cost ale Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, preţul minimal pentru un kilometru de autostradă variază între 3,9 şi 6,1 mil. euro, în funcţie de relieful pe care ar urma să fie construit (şes, deal, munte). Astfel, la un cost mediu de 5 mil. euro, bugetul CNADNR pentru autostrăzi ar fi fost suficient pentru circa 820 km de autostrăzi, potrivit calculelor ZF.

Similar, pentru fiecare 2,5 mil. euro cheltuite de CNADNR în perioada 2007-2012, s-a reabilitat un kilometru de drum naţional. Standardele de cost indică faptul că reabilitarea unui kilometru de drum naţional ar trebui să coste circa 750.000 de euro, astfel că bugetul alocat de CNADNR pentru reabilitări de drumuri ar fi fost suficient pentru circa 4.800 de kilometri. "Este total nesatisfăcător (ceea ce s-a finalizat în materie de infrastructură rutieră în ultimii 6 ani - n. red.). De altfel, este nesatisfăcător tot ceea ce s-a realizat din '90 încoace. Indiferent de cine s-a succedat la putere, nu am reuşit să putem ajunge la o cadenţă normală de construcţie. Nu mă aştept să se construiască ca în Germania, dar nici nu se mai poate merge aşa. Niciodată nu s-a tras concluzia că infrastructura este prioritate naţională", a declarat Răzvan Niculescu-Aron, prim-vicepre­şedinte al Patronatului Socie­tă­ţilor din Construcţii (PSC).

Ritmul de deschideri de autostrăzi a accelerat abia în 2011, an în care au fost atribuite astfel de contracte pentru construcţia a câteva sute de kilometri şi pe Coridorul IV paneuropean. Anul trecut au fost deschişi circulaţiei aproximativ 70 km de autostrăzi, cel mai notabil proiect fiind Arad-Timişoara, şosea ce a fost deschisă traficului fără a fi însă finalizată complet, ceea ce a dus şi la apariţia unor fisuri în asfalt după doar jumătate de an de la inaugurare. Anul aces­ta a fost cel mai bogat de după Revoluţie la capitolul inaugurări de autostrăzi. Astfel, dacă în vară a fost deschisă circulaţia pe mai mult de 100 km, pe rutele Bucureşti-Ploieşti, Cernavodă-Medgidia-Con­stanţa şi varianta de ocolire a Constanţei, în toamnă a fost inaugurat un tronson de 9,5 km din Timişoara-Lugoj. CNADNR promitea recent că până la finalul anului va mai finaliza complet şi autostrada Cernavodă-Medgidia (19,5 km), care în vară a fost deschisă traficului doar la o bandă pe fiecare sens de mers. Totodată, traficul ar urma să fie deschis şi pe autostrada Deva-Orăştie (32,5 km), a cărei construcţie a demarat la începutul lui 2011.

Totodată în 2013 ar trebui să fie inaugurate alte tronsoane realizate din fonduri europene din Coridorul IV paneuropean sau cel puţin acesta este termenul contractual. Situaţia finanţărilor europene pentru infrastructură rămâne deocamdată incertă, în contextul în care majoritatea axelor prioritare ale Programului Operaţional Sectorial Transport au intrat în procedură de presuspendare.

Modul în care se cheltuiesc banii de la compania de drumuri a constituit permanent un subiect delicat de discuţie, în contextul în care CNADNR are an de an pe mână între 1,5 şi 2 mld. euro, adică cea mai mare parte a bugetului Ministerului Transporturilor. "Nu poţi să pui batista la ochi. Infrastructura trebuie să fie un proiect naţional. Nemţii, spre exemplu, au acum un program de reabilitare a drumurilor, deşi au una dintre cele mai dezvoltate reţele de infrastructură din lume. Reabilitează din necesitate, dar şi din considerente sociale, pentru că lucrările generează multe locuri de muncă", spune Niculescu-Aron.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO