Business Construct

Şi giganţii construiesc cu bani europeni

Andrei Dumitrescu, directorul de marketing şi vânzări al diviziei de adezivi a Henkel, despre accesarea fondurilor nerambursabile: Credi că cei care se confruntă cu probleme în procesul de obţinere a fondurilor europene au o lipsă de informare ăi poate de capacitatea mai redusă de a urma anumite proceduri. Durata procesului de aprobare a dosarului a fost de circa un an. Am lucrat cu un consultant, dar şi cu o echipă de proiect formată din zece persoane de la Henkel. Trebuie să faci dovada cheltuielilor ăi să respecţi paşii indicaţi  iniţial în proiect. Spre exemplu, ne-am angajat să creăm 72 de locuri de muncă şi să le menţinem.

Şi giganţii construiesc cu bani europeni

Autor: Andreea Neferu

30.06.2011, 00:08 1550

Deşi au anunţat că au teren şi autorizaţii pentru a treiafabrică în România încă de anul trecut, germanii de la Henkel aumai amânat momentul demarării efective a lucrărilor pentru anul2011. Investiţia totală în acest obiectiv se ridică la 10 milioanede euro, din care 30% sunt bani europeni, iar restul provin dinfonduri proprii ale companiei.

Această a treia fabrică va majora cu aproape 40% capacitateade producţie de materiale de construcţii a Henkel în România, pânăla 700.000 de tone pe an, în condiţiile în care cele două fabricide adezivi şi alte materiale de construcţii ale grupului, dinPantelimon şi Câmpia Turzii, pot livra până la 500.000 de tone pean.

Cum explică însă Henkel decizia de a construi o fabrică de oasemenea amploare într-o perioadă în care industria materialelor deconstrucţii încă nu reuşeşte să iasă din criză?

"Noi am ajuns la un moment dat la un grad de utilizare aproapemaxim, în special în perioada iulie-august-septembrie, astfel că aapărut firesc ideea de a extinde capacitatea de producţie", spuneAndrei Dumitrescu, directorul de marketing şi vânzări al divizieide adezivi a Henkel.

"Poziţia de pe piaţă ne permite să luăm astfel de hotărâri, deşinimeni nu neagă că există o doză de risc, ca în orice decizie debusiness. Considerăm că există un potenţial enorm pentruconstrucţii în România", explică Dumitrescu.


Fără birocraţie.
Chiar dacă perioada de aprobare adosarului de accesare de fonduri europene este cu câteva luni mailungă decât în cazul creditelor acordate de bănci, procesul nu afost exagerat de birocratic, susţine reprezentantul HenkelAdezivi.

"Durata procesului de aprobare a dosarului a fost de circa unan. Am lucrat cu un consultant, dar şi cu o echipă de proiectformată din zece persoane de la Henkel", spune Dumitrescu. Eladaugă că din punctul de vedere al colaborării cu cei de laautoritatea de management care gestionează fondurile europene, afost plăcut surprins de faptul că nu au existat probleme sauîntârzieri.

"Cred că cei care se confruntă cu probleme în procesul deobţinere a fondurilor europene au o lipsă de informare şi poate şicapacitatea mai redusă de a urma anumite proceduri."


Când vin banii?
Prima tranşă de bani europeni urmează săfie primită de Henkel în momentul în care se va semna contractul cuantreprenorul general care va construi fabrica, acesta fiind alesprin licitaţie publică, în con­diţiile în care accesarea de fondurieuropene obligă la folosirea acestei proceduri. Este vorba de oprefinan­ţare de 1 milion de euro, urmând ca restul de bani să fieprimiţi în funcţie de cererile ulterioare de rambursare formulatede companie.

"Trebuie să faci dovada cheltuielilor şi să respecţi paşiiindicaţi iniţial din proiect. Spre exemplu, ne-am angajat să creăm72 de locuri de muncă şi să le menţinem", adaugă Dumitrescu.

Dacă în cazul Henkel rămâne de văzut cum va decurge procesulefectiv de primire a banilor şi de implementare a proiectului,Ovidiu Şandor, preşe­dintele companiei Moda-Tim, care a dezvoltatcel mai mare parc de birouri din Timişoara, spune că în cazul său,implementarea, decontarea costurilor cu proiectul şi organizarealicitaţiilor publice reprezintă procedurile cele mai complicate înatragerea de bani comunitari. Şandor a accesat de curând fondurieuropene nerambursabile în valoare de cinci milioane de euro pentruconstrucţia unei clădiri de birouri în City Business Center dinTimişoara, investiţia totală ridicându-se la 11 milioane deeuro.

El spune că aprobarea şi semnarea contractului s-au întins pe operioadă de un an, nu mult mai lungă decât în cazul finanţărilorbancare, cu atât mai mult în actuala perioadă.


Merg şi pe exporturi.
Revenind însă la Henkel şi lafabrica din judeţul Neamţ, Dumitrescu mai spune că majorareacapacităţii de producţie va permite Henkel să exporte şi în alteţări din regiune, precum Ungaria, Serbia sau Bulgaria.

"În prezent exportăm în Republica Moldova, dar foarte puţin,circa 2-3% din afaceri. Extinderea exporturilor şi în alte state(în afară de cele precizate mai sus - n.red.) este limitată decosturile cu transportul", susţine reprezentantul Henkel.

A treia fabrică va majora cu aproape 40% capacitatea de producţie de materiale de construcţii a Henkel în România, până la 700.000 de tone pe an, în condiţiile în care cele două fabrici ale grupului, din Pantelimon şi Câmpia Turzii, pot livra până la 500.000 de tone pe anAfacerileHenkel România s-au diminuat anul trecut cu aproximativ 2%, până la560 de milioane de lei (133 de milioane de euro), însă compania nuoferă informaţii cu privire la ponderea diviziei de adezivi întotalul businessului local.

La nivel mondial însă, afacerile cu adezivi au generat anultrecut circa jumătate din veniturile totale ale grupului german, cuafaceri globale de 15 miliarde de euro şi 48.000 de angajaţi.

Dacă pe zona de construcţii Henkel este cunoscut pentru produseprecum Ceresit, Thomsit sau Loctite, divizia de produse pentruîngrijirea locuinţei "se laudă" cu Persil, Pur şi Clin.

"Pentru 2011 ne propunem o uşoară creştere la adezivi, de 5%,faţă de anul trecut, pornind de la ipoteza stagnării pieţei. Dinpăcate însă, în primele patru luni piaţa materialelor deconstrucţii a înregistrat o scădere", susţine Dumitrescu.

Piaţa adezivilor, spre exemplu, a cunoscut un regres de circa10% în intervalul ianuarie-aprilie, dar reprezentantul Henkel seaşteaptă totuşi ca scăderea să fie mai mică pentru întreg anul.Piaţa adezivilor s-a ridicat anul trecut, din punct de vederevaloric, la aproximativ 140 de milioane de euro, potrivitesti­mărilor Henkel.

În primele cinci luni ale anului, divizia de adezivi a Henkel aînregistrat o uşoară creştere în ceea ce priveşte volumele vândute,însă valoric vânzările se situează aproximativ la nivelul aceluiaşiinterval din anul precedent.


Investesc masiv în publicitate.
În altă ordine de idei,unul dintre obiectivele importante ale Henkel îl reprezintăinvestiţiile masive în publicitate. Dumitrescu preferă să nudezvăluie cifrele privind aceste bugete, însă potrivit raportuluiMedia Fact Book, realizat de Initiative Media România, parte agrupului de comunicare Lowe, Henkel este unul dintre cei mai marijucători în privinţa cheltuielilor cu publicitatea pe toate mediilede distribuţie.

"Decizia de a intra pe TV cu publicitate a fost una grea, pentrucă acest mediu este în general destinat produselor fast-moving(vândute rapid, la un cost relativ mic - n.red.). Adezivii, până laurmă, nu se adresează consumatorului final, targetul nostru fiindmeseriaşii, constructorii, arhitecţii etc. Intrarea pe TV a fostînsă o hotărâre bună. În prezent, brand awareness-ul adezivilornoştri se ridică la 75%", susţine Dumitrescu. În afară de TV,Henkel şi-a promovat materialele de construcţii şi la radio, pepanouri outdoor sau la meciurile de fotbal, unde Henkel are ocolaborare cu echipa Steaua Bucureşti, spune reprezentantulcompaniei.

Henkel comercializează în prezent, prin intermediul diviziei demateriale de construcţii, produse precum adezivii de gresie şifaianţă, chituri de rosturi, gleturi, produse pentru pardoseli(şape, adezivi pentru mochetă etc.), sisteme termoizolante şihidroizolante, spume poliuretanice şi adezivi Moment, cu diferiteîntrebuinţări.

Grupul Henkel a intrat pe piaţa românească în anul 1994 şi areîn prezent 490 de angajaţi, vânzările şi numărul de angajaţi localireprezentând doar 1% din total în cadrul companiei listate pebursele din Germania şi Statele Unite, cu o capitalizare de 18miliarde de euro.

Cu atât mai mică pare finanţarea de 3 milioane de euro obţinutăpentru fabrica din Neamţ, dar o asemenea companie reuşeşte săvalorifice orice opor­tunitate de acest gen.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO