Business Construct

Spitale de 100 mil. euro în şase luni. Reguli de construcţie

Spitalul de pediatrie MedLife, o investiţie de 13,5 mil. euro, a fost inaugurat pe1 iunie 2011

Spitalele inaugurate în primele şase luni sunt cel al Sanador (foto 4) - afacere deţinută 100% de către Doris Andronescu, Sf. Constantin (foto 2) - spital din Braşov în acţionariatul căruia se regăseşte omul de afaceri Mihai Miron cu 33%, spitalul oftalmologic Europe Eye (foto 3) - cu acţionari turci, Delta Hospital - deţinut de opt români, dintre care şase medici, Muntenia Hospital - controlat de SIF Muntenia şi Spitalul de Pediatrie MedLife.

Autor: Ioana David

29.09.2011, 00:05 2522

Fie că vorbim de medici, oameni de afaceri familiari cu domeniul sau investitori care au sesizat potenţialul, numărul celor dispuşi să-şi încerce forţele în piaţa spitalelor private creşte de la an la an.

Spitalele inaugurate în primele şase luni sunt cel al Sanador (afacere deţinută 100% de către Doris Andronescu), Sf. Constantin (spital din Braşov în acţionariatul căruia se regăseşte omul de afaceri Mihai Miron cu 33%, care a devenit cunoscut după investiţii în industria de medicamente), spitalul oftalmologic Europe Eye (cu acţionari turci), Delta Hospital (deţinut de opt români, dintre care şase medici), Muntenia Hospital (controlat de SIF Muntenia) şi spitalul de Pediatrie al MedLife.

Canicula din iulie şi august a trimis însă în amorţeală piaţa serviciilor medicale private, dar încep să apară semnale de revigorare în septembrie cu o nouă inaugurare. MedLife a plusat 10 mil. euro în deschiderea unui spital privat cu 60 de paturi şi în achiziţia clinicii Eva la Braşov, care potrivit companiei este cea mai mare maternitate din regiune.

Cu salonul la avizat. Zeci de avize sunt necesare pentru funcţionarea unui spital, începând cu cel de la Ministerul Sănătăţii, de la Direcţia de sănătate publică sau cum sunt cele de la inspectoratul pentru situaţii de urgenţă. Acestea sunt numai câteva exemple, numărul şi tipul acestora variind de la caz la caz.

Mai mult chiar, amenajarea spitalului este reglementată prin ordine ale ministrului sănătăţii care stipulează spre exemplu ce trebuie să conţină fiecare secţie medicală, numărul maxim de paturi dintr-un salon, dotările minime sau distanţa dintre paturi.

Există chiar şi specificaţii legate de "orientarea ferestrelor salonului ventilat natural" sau cum vor fi aşezate paturile. Pentru secţiile de pediatrie cerinţele sunt distincte. În total aproape 200 de articole se află în normele de amenajare pe care un spital trebuie să le îndeplinească.

Unele cerinţe legale se referă la aerul care intră într-o anumită sală de operaţie şi care trebuie să aibă un anumit grad de filtrare.

De circulaţia aerului dintr-un spital se leagă apariţia infecţiilor intraspitaliceşti. Spre exemplu, într-o sală în care se efectuează operaţii ginecologice nu pot fi efectuate operaţii de ortopedie pentru că gradul de filtrare a aerului este diferit.

Mihaela Calcan, directorul de dezvoltare şi comunicare al Arcadia Hospital din Iaşi, spune că în amenajarea spitalului se ţine cont şi de aria utilă minimă per pat, de reglementările privind dotarea şi amenajarea cabinetelor medicale şi a altor spaţii cu des­tinaţie medicală cum sunt sălile de mici intervenţii, biberoneria, sălile de tratamente, dar şi altele.

Arcadia deţine în prezent un spital, care se întinde pe şapte niveluri şi are o suprafaţă totală de aproximativ 11.000 de metri pătraţi.

În aceeaşi clădire funcţionează spitalul Arcadia Hospital şi spitalul de cardiologie intervenţională Arcadia Cardio, care au o capacitate totală de peste 80 de rezerve pentru spitalizare.

Claudia Tudor, directorul general al Delta Hospital, spune că şi materialele folosite în spitale sunt speciale. "Există anumite cerinţe legislative în ceea ce priveşte materialele utilizate în amenajarea sălilor de operaţie. Pentru sala unde se efectuează proceduri specifice radiologiei intervenţionale, spre exemplu, pereţii, podeaua şi tavanul trebuie dublaţi cu foi de plumb. Toate sălile de operaţie din blocul operator sunt tapetate cu linoleum special", spune Claudia Tudor, directorul general al Delta Hospital.

Astfel, toate circuitele dintr-un spital trebuie avizate. "Construcţia unui spital este un proces complex pentru că sunt foarte multe lucruri care trebuie vizate şi respectate, circuite funcţionale de pacient, circuite funcţionale de medici, personal sanitar mediu, circuitele de aprovzionare, circuite pentru servicii hoteliere", explică Fady Chreih, directorul executiv al Regina Maria.

Cele mai importante locaţii pe care compania le operează sunt un spital de obstetrică şi ginecologie în Băneasa, Spitalul Euroclinic (achiziţionat anul trecut), Spitalul de obstetrică şi ginecologie Braşov. Operatorul, controlat de fondul de investiţii Advent Internaţional, dezvoltă în prezent un spital în Bucureşti şi spune că studiază şi alte oportunităţi în celelalte oraşe mari din ţară.

Fady Chreih mai spune şi că există anumite zone, cum sunt cele centrale sau zona istorică, în care nu se pot construi spitale.


Învaţă "limbajul" PUG Şi PUZ.
"Construcţia unui spital începe cu aprobările legate de amplansarea terenului în proprietate. Se analizează la primărie PUD-ul (Plan Urbanistic de Detaliu, document care specifică anumite detalii ale construcţiei ca de exemplu înalţimea maximă sau destinaţia - n.red.) şi PUZ-ul (Plan Urbanistic Zonal, document care conţine detaliile urbanistice ale unei zone - n.red.) şi se află dacă terenul are permisivitate pentru funcţiunea ce se doreşte a i se aloca. Dacă nu există restricţii, se poate face o schimbare de funcţiuni a terenului prin studiu de mediu şi se poate modifica PUD-ul", a explicat Chreih. De la avize până la inaugurare, perioada se poate întinde pe ani. De exemplu, în cazul Delta Hospital construcţia a durat doi ani.

Companiile spun că nu există restricţii în ceea ce priveşte culorile folosite, iar Claudia Tudor afirmă că "este utilizată de obicei culoarea verde, ce s-a demonstrat ca fiind cea mai liniştitoare, de aici apărând şi numele generic dat sălilor de operaţii, camera verde".

Vizita într-un spital relevă pe lâgă măsurile de curăţenie şi faptul că toate colţurile sunt rotunjite pentru a nu se permite adunarea murdăriei. Acelaşi lucru se întâmplă şi într-o fabrică de medicamente.

Spitale de sute de ani. Dacă în sectorul privat apar din ce în ce mai multe spitale, nicio unitate nouă de stat nu a apărut după Revoluţie în Bucureşti. Infra­structura spitaliceasă a Capitalei este extrem de veche, cu unităţi construite în anii 1800 sau în secolul trecut.

Cele mai mari investiţii în modernizarea şi consolidarea acestor clădiri s-au făcut la Spitalul Floreasca, Universitar şi Elias, iar în derulare sunt investiţii şi la Spitalul Bagdasar-Arseni şi Colţea, însă nu sunt disponibile informaţii legate de valoarea cumulată a sumelor investite. Proiecte mai mici de modernizare au mai fost la Spitalul Malaxa, Pantelimon, Colentina, Matei Balş sau Maternitatea Filantropia.

În total în Bucureşti există peste 40 de spitale, aproximativ jumătate dintre acestea fiind în administrarea Primăriei Capitalei, iar restul la Ministerul Sănătăţii. Pentru ultima parte a anului este aşteaptată finalizarea unor proiecte private noi realizate de Medicover sau Medas, iar în următorii ani această piaţă va continua să atragă investiţii semnificative.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO