Cele mai mari 30 de plăţi realizate în primele zece luni ale acestui an de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România s-au ridicat la circa 980 de milioane de euro, arată o analiză a ZF pe baza datelor transmise de companie.
Firme precum Spedition UMB, Romstrade sau Bechtel au încasat bani pentru construcţii de autostrăzi şi reabilitări de drumuri naţionale, dar şi pentru deszăpeziri sau întreţineri de şosele.
Cu 980 de milioane de euro, cât a cheltuit Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) în primele zece luni ale acest an pentru plata a 30 de companii, ar fi putut fi construiţi între 160 şi 250 de kilometri de autostrăzi, potrivit calculelor ZF care iau în considerare standardele de cost pentru construcţia de astfel de drumuri. Potrivit acestor standarde de cost, preţul minimal pentru un kilometru de autostradă variază între 3,9 şi 6,1 milioane de euro, în funcţie de relieful pe care ar urma să fie construit (şes, deal, munte).
Compania de drumuri are la dispoziţie anul acesta un buget de cheltuieli de circa 2,1 miliarde de euro, potrivit datelor care apar pe site-ul CNADNR.
Conform informaţiilor transmise de CNADNR la solicitarea ZF, compania de construcţii Spedition UMB, controlată de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu, a încasat în perioada ianuarie-octombrie 2011 cei mai mulţi bani de la CNADNR, aproape 124 de milioane de euro. De altfel, constructorul a fost în ultimii ani unul dintre campionii contractelor cu statul, câştigând proiecte de sute de milioane de euro şi fiind unul dintre cei mai activi jucători locali pe segmentul infrastructurii. Spedition UMB a fost şi prima companie care a reuşit să termine înainte de termen o şosea. Este vorba de autostrada Timişoara-Lugoj, lot 1, cu o lungime de 9,5 kilometri, pe care a inaugurat-o în octombrie, cu jumătate de an înainte de termenul contractual.
Constructorul Romstrade, controlat de Nelu Iordache, ocupă locul al doilea în topul plăţilor realizate în primele zece luni ale acestui an, încasând peste 89 de milioane de euro pentru reabilitări de drumuri naţionale, întreţineri de şosele, dar şi pentru construcţia autostrăzii Nădlac-Arad, lot 1. Romstrade este însă la un pas de a pierde acest ultim proiect, în condiţiile în care CNADNR a anunţat că va rezilia contractul pentru construirea primului tronson al autostrăzii Nădlac-Arad, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor. Deşi termenul contractual de finalizare a autostrăzii este aprilie 2013, până la începutul lunii octombrie Rom strade, alături de portughezii de la Monteadriano Engenharia e Construcao, au finalizat doar 20% din proiect. În urmă toarele zile, CNADNR va anunţa decizia finală privind rezilierea contractului.
Italienii, noii regi ai asfaltului
Podiumul celor mai mari plăţi este completat de italienii de la Astaldi, care au încasat aproape 84 de milioane de euro în primele zece luni de la CNADNR pentru autostrăzile Orăştie-Sibiu sau Cernavodă-Medgidia, dar şi pentru reabilitări de drumuri.
Suma totală încasată de Astaldi este însă mai mare, având în vedere că numele italienilor apare şi în câteva asocieri de constructori, care la rândul lor au primit zeci de milioane de euro de la CNADNR. Şi alte firme italiene, precum Tirrena Scavi, Impregilo, Impresa Pizzarotti sau Secol au încasat sume importante de la CNADNR, de ordinul zecilor de milioane de euro. De altfel, italienii se numără printre cei mai importanţi constructori de pe piaţa locală.
Din topul companiilor care au luat cei mai mulţi bani de la compania de drumuri nu lipsesc nici ceilalţi regi ai asfaltului, printre care Dan Beşciu, care a încasat prin firma Euro Construct Trading 98 peste 40 de milioane de euro, sau Costel Căşuneanu de la PA&CO International, care a primit aproape 39 mil. euro.
O situaţie aparte o are constructorul american Bechtel, care se află pe poziţia a patra în topul celor mai mari plăţi, după ce a încasat peste 76 de milioane de euro în primele zece luni.
Compania continuă să primească plăţi restante, iar singurul tronson din autostrada Transilvania la care americanii mai lucrează, Suplacu de Barcău-Borş, înaintează în ritm de melc. De la începutul anului până la 1 octombrie, stadiul acestei autostrăzi a înaintat cu mai puţin de 1%, adică echivalentul a circa 600 de metri.
În ciuda faptului că deja a plătit deja o sumă importantă pe şosele anul acesta, CNADNR înregistrează datorii de circa 1,3 miliarde de lei (peste 290 de milioane de euro) faţă de constructori, plăţile urmând să fie eşalonate, spunea în urmă cu aproape o lună premierul Victor Ponta.
Constructorii de drumuri au avut în ultimii ani o traiectorie ascendentă, bazată în principal pe contractele de infrastructură câştigate.
Spre exemplu, firma Spedition UMB, controlată de Dorinel Umbrărescu, care a lucrat la autostrada Bucureşti-Ploieşti, a crescut de la afaceri de 45 de milioane de euro în 2007 la un business de aproape 190 de milioane de euro în 2011. În aceeaşi perioadă, profitul net a urcat de la circa 7 milioane de euro la 38 de milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
Similar, firma Straco Grup, controlată de fraţii Alexandru şi Traian Horpos, care lucrează la autostrada Deva-Orăştie, şi-a crescut businessul de la 22 de milioane de euro la 88 de milioane de euro din 2007 până în 2011. Totuşi, profitul net a scăzut în acelaşi interval de la 4,4 milioane de euro la 1 milion de euro.
Compania de drumuri a avut la dispoziţie în perioada 2007-2012 peste 4,1 miliarde de euro pentru autostrăzi şi alte aproape 3,6 miliarde de euro pentru reabilitarea de drumuri naţionale. În aceeaşi perioadă, reţeaua de şosele a României a crescut cu 267 de kilometri de autostrăzi şi circa 1.500 de kilometri de drumuri naţionale reabilitate şi variante de ocolire.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
