Producătorul de echipamente de încălzire şi climatizare Radox, care deţine o fabrică în Bucureşti şi una în Câmpulung, a intrat pe pieţele din Rusia, Australia sau China, în condiţiile în care exporturile sunt estimate să ajungă anul acesta la 25% din cifra de afaceri a companiei.
În prezent, printre cele mai mari pieţe de export ale Radox se numără Marea Britanie, Polonia şi Italia.
„Marea Britanie este una dintre cele mai mari pieţe de export, cu toate că fluctuaţiile şi schimbările economice de acolo ne-au impactat şi pe noi la începutul acestui an. Din fericire, echipele de export au fost precaute şi au dezvoltat atât pieţe noi, reuşind să dezvolte şi mai mult celelalte ţări în care activăm“, a spus Cristina Roşu, director general al Radox, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Radox este o companie de familie înfiinţată în 2002 de antreprenorul Cornel Roşu. Anul trecut compania a avut o cifră de afaceri de 9 mil. euro, iar pentru acest an estimează vânzări de 9,5 mil. euro pentru toate firmele care fac parte din grup.
„Pe piaţa internă, 30% din vânzări sunt reprezentate de radiatoarele produse de noi, restul de 70% sunt echipamente specializate de încălzire şi răcire importate de la partenerii noştri“, a mai spus Cristina Roşu, care arată că există o dezvoltare destul de puternică la nivel european pentru încălzirea în pardoseală, un instrument de încălzire care este foarte util unei gospodării, deoarece nu doar că încălzeşte pe timp de iarnă, ci şi pentru că răcoreşte casa vara.
„Important este că încălzirea în pardoseală nu ridică praful. Nu este un sistem ventilat, el nu are convecţie termică. Există foarte multe familii care îşi fac griji legate de încălzirea în pardoseală când li se propune ca soluţie, se gândesc că este posibil să se joace copiii pe jos şi din cauza sistemului să se ridice praful care poate fi inhalat de copii, dar el nu este un sistem cu convecţie, nu ridică nimic. Acesta este şi mult mai economic.“ Cristina Roşu a spus că este nevoie de o ţeavă foarte rezistentă pentru a rezista coroziunii. Necesarul de ţeavă se calculează în funcţie de dimensiunea camerei.
Ţeava se aplică pe o placă cu nuturi, apoi se toarnă şapa, după care se pune parchetul. Acest parchet este unul special. În general, este vorba de un parchet stratificat.
„Blocurile rezidenţiale noi, de nivel mediu, au aproape toate un sistem de încălzire prin podea”.
Directorul general al Radox spune că fabricile companiei, în care lucrează 200 de angajaţi nu au fost complet automatizate. „Radox are fabrici semiautomatizate, astfel încât să rămânem flexibili în ceea ce construim şi livrăm clienţilor noştri. Clienţii ne aleg pentru că avem posibilitatea de a le personaliza produsele în funcţie de ceea ce vor, de trendurile de pe piaţă. Este ciudat, dar şi în instalaţiile de căldură există trenduri”.
Radox foloseşte ţeavă din oţel importată din Italia unde există chiar o linie de producţie ţeavă destinată special companiei. „În România nu avem acest segment de producţie. Chiar şi cei din Italia fac foarte multe teste pentru a se asigura că ţeava livrată este conform caracteristicilor pe care noi le solicităm. Apa dură din România poate coroda foarte uşor materialul. Oţelul şi tabla sunt importate de la Marcegaglia, unul dintre cei mai mari producători de ţeavă din Europa, din câte ştiu eu“. La fel ca ţeava, vopseaua este şi ea importată de la unul dintre cei mai importanţi producători de vopsea, Akzo Nobel.
