„România are oricum potenţial, atunci când vorbim de sectorul industrial sau manufactură. Dar, atâta timp cât nu avem străzile care să conecteze oraşele ne lovim de o limitare a acestui model de creştere.“
Lipsa infrastructurii şi a forţei de muncă sunt principalii factori care împiedică extinderea centrelor de producţie în România deşi există interes din partea investitorilor străini, este de părere Mihai Pătrulescu, economist-şef în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Colliers International, în cadrul emisiunii ZF Live.
Piaţa locală a devenit tot mai interesantă pentru investitorii străini care vor să cumpere sau să dechidă noi centre de producţie aici în special în ultimii ani în care economia a postat creşteri constante. Astfel, România este campioană atât la creşterea economică din UE, cât şi la avansul consumului. Datorită acestor evoluţii pozitive, percepţia investitorilor despre România s-a schimbat.
„Este încurajator ceea ce se petrece în producţia industrială, unde avem însă nişte limite date de infrastructură. Nu avem destule investiţii, nu avem infrastructură dezvoltată.“ El adaugă că dacă ne uităm unde sunt centrele de producţie, mai ales în sectorul auto, observăm că s-a investiţii mai multe s-au realizat în special în partea de vest a ţării, acolo unde infrastructura este mai dezvoltată decât în restul ţării.
„Avem şi problemele cu forţa de muncă. Dacă ar fi să evaluăm unde sunt problemele cele mai mari cu forţa de muncă, am vedea că cea mai mare deficienţă o are partea de vest. Dacă am putea spori dezvoltarea infrastructurii, am observa că producţia s-ar muta undeva în centrul ţării“, a explicat Pătrulescu.
Dezvoltarea economică a unei regiuni este invers proporţională cu rata şomajului, astfel că în zona de vest a ţării numărul mare de investiţii a făcut ca cea mai mare parte a populaţiei active să aibă loc de muncă.
El a mai spus că, dacă se va realiza planul de infrastructură anunţat pentru anii 2017-2018, am putea vedea o conexiune între Timişoara şi Sibiu, şi astfel zona din centru a ţării ar putea atrage noi centre de producţie. La fel şi pe traseul Alba-Iulia - Târgu Mureş, zone unde ar putea fi extinse de asemenea fabrici.
„Este o perioadă în care nu ne folosim tot potenţialul, dar economia merge totuşi bine, iar noi investiţii apar în peisaj. Transilvania ca populaţie şi suprafaţă este comparabilă cu Ungaria.“ Totuşi, salariul mediu de pe piaţa locală este aproape la jumătate faţă de Ungaria, astfel că loc de creştere există.
„România are oricum potenţial, atunci când vorbim de sectorul industrial sau manufactură. Dar, atâta timp cât nu avem străzile care să conecteze oraşele ne lovim de o limitare a acestui model de creştere“, a mai spus Mihai Pătrulescu.
Dacă loc de creştere mai există în zona de industrial, când vine vorba de piaţa de birouri, el afirmă că există atât cerere, cât şi ofertă. Cererea este apropiată de potenţialul pieţei, dar şi oferta reuşeşte să satisfacă această nevoie.
„Cererea este puternică, principalul factor care o limitează este lipsa forţei de muncă. La nivel de birouri, Bucureştiul poate să mai absoarbă aproximativ 200.000 mp în fiecare an, asta în mod organic.“ În ultimii ani Capitala, dar şi oraşele mari au atras noi investitori în special din IT, care vin pe piaţa locală ca să îşi dezvolte centre de servicii.
Cele mai noi zone care se dezvoltă pe segmentul de birouri din Bucureşti sunt Grozăveşti, zona de lângă Bulevardul Expoziţiei, unde au început să aibă loc câteva tranzacţii de terenuri, dar şi în apropierea staţiei de metrou Politehnica, unde sunt deja o serie de proiecte importante, dar se şi dezvoltă altele noi. Pe lângă dezvoltările noi, sunt în discuţie şi o serie de tranzacţii cu clădiri deja existente.
„În Bucureşti sunt la vânzare birourile de la America House, dar sunt şi dezvoltatori care au dezvoltat asemenea clădiri şi vor să vândă. De exemplu, am avut tranzacţia AFI (cinci clădiri de birouri în total - n.red.) care a căzut, dar care rămâne un activ destul de interesant. Anul viitor vor fi daţi în construcţie aproximativ 300.000 de metri pătraţi destinaţi clădirilor pentru birouri. În 2019 vor fi daţi ceva mai puţin, undeva la 200.000“, a mai spus Mihai Pătrulescu.
