Noua soluţie propusă de Ministerul Finanţelor pentru a rezolva parţial problemele create de „revoluţia fiscală”, respectiv scăderea salariilor nete pentru mai mult de 30.000 de programatori, care prevede compensarea unei părţi din contribuţia la asigurările sociale de sănătate (CASS), reprezintă o veste bună pentru industrie deoarece reduce presiunea imediată pe bugetele firmelor şi nu aruncă industria în hăţişul birocratic pe care l-ar fi presupus lansarea unei scheme de ajutor de stat.
„Salutăm intenţia conducerii Ministerului de Finanţe de a soluţiona situaţia programatorilor prin publicarea în transparenţă decizională a proiectului de OUG pentru compensarea situaţiei generate de modificările Codului fiscal de la finalul anului 2017. Ne bucurăm că soluţia propusă are în vedere o compensare la nivelul angajaţilor, individual. Aşa cum am arătat anterior, schema de ajutor de stat de minimis nu ar fi soluţionat problema la nivel financiar şi ar fi generat altele la nivel administrativ / birocratic”, a declarat pentru ZF Valerica Dragomir, director executiv al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS), organizaţie care grupează peste 130 de companii cu afaceri mai mari de 2,5 mld. euro pe an şi 30.000 de angajaţi.
„Revoluţia fiscală“ loveşte în toate persoanele scutite de plata impozitului pe venit din industrie, respectiv aproximativ 30.000 - 35.000 de persoane din cele 110.000 care lucrează în IT. Pentru a menţine neschimbate salariile nete, companiile ar trebui să mărească bugetele de salarii, cu aproximativ 10%. Fără această majorare, salariile nete ale programatorilor scad cu aproximativ 7%.
Soluţia propusă de noul ministru al finanţelor este bună pentru că reduce presiunea “imediată” pe firme, notează Valerica Dragomir. “Acordarea compensării pentru angajaţii existenţi în companie în luna decembrie 2017, pe durată acestui an, este de natură să scadă presiunea imediată pusă pe angajatori de a păstra salariile nete pentru angajaţii scutiţi de impozit şi oferă companiilor un interval în care să îşi ajusteze bugetele şi politicile interne. Aşa cum am precizat în mai multe rânduri, la nivelul companiilor, stabilitatea şi predictibilitatea cadrului legislativ care guvernează business-ul sunt esenţiale pentru o creştere sustenabilă-cu atât mai mult pentru un domeniu că industria IT aflat în creştere şi de la care există aşteptări de dezvoltare susţinută pe termen mediu şi lung”.
Pe de altă parte, deputatul USR Cătălin Drulă, care este preşedinte al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din cadrul Camerei Deputaţilor, a criticat propunerea Finanţelor, susţinând că aceasta se va aplica doar contractelor în vigoare la 31 decembrie 2017 “creând astfel o discriminare între angajaţii noi şi cei vechi, o descurajare a schimbării locului de muncă şi un dezavantaj concurenţial pentru firmele noi pe piaţă”.
Pentru a-şi susţine criticile Drulă a oferit un exemplu care arată, în opinia sa, abordarea greşită a Finanţelor. “Să luăm un exemplu: Mihai şi George sunt IT-işti în aceeaşi firmă şi fac aceeaşi muncă, sunt pe acelaşi nivel de salarizare. Mihai e angajat din decembrie, în timp ce George s-a angajat o lună mai târziu în ianuarie. Costul total al angajatorului este identic pentru amândoi: 10.000 lei. După adoptarea OUG, salariul net va fi: pentru Mihai: 6.788 lei, pentru George - 6.357 lei. George câştigă cu 431 de lei mai puţin pentru că el are ghinionul să se fi angajat cu o lună mai târziu şi lui nu-i plăteşte statul o parte din CASS”.
