Microsoft, cel mai mare producător de software din lume, a luatdecizia de a-şi deschide o subsidiară în România la şapte ani dela căderea regimului Ceauşescu, în anul 1996. Gigantul soft aveadeja parteneri pe piaţa locală, dar hotărârea de a intra direct peo piaţă în care vânzările de calculatoare erau la început - iar omare parte a softurilor erau utilizate ilegal, inclusiv de cătrestat, venea după ce Parlamentul adopta legea copyrightului. Eraprimul pas necesar pentru ca gigantul software să-şi înceapăeforturile de a cuceri o nouă piaţă.
Silviu Hotăran, un absolvent al Facultăţii de Automatică şiCalculatoare al Politehnicii din Bucureşti, avea puţin peste 40 deani şi lucra pentru o companie de software relativ bine cunoscutăpe piaţa locală, Ciel. Anterior, fusese cercetător la Institutulpentru Tehnică de Calcul, locul care a dat mai mulţi manageripentru industria locală de profil.
Un telefon de la un fost manager, care se afla atunci în München -cartierul general al Microsoft pentru regiune, avea să-i schimbecariera. După câteva ezitări, Silviu Hotăran acceptă provocareade a susţine o serie "lungă" de interviuri pentru poziţia de CEOal Microsoft în România. La jumătatea anului, el primeaconfirmarea că a fost selectat pe funcţia de director general alviitoarei subsidiare din România. Silviu Hotăran a fost primulangajat al Microsoft pe piaţa locală şi cel care a şi recrutatprimii oameni din echipă (Magda Condruţ, Paul Micheş şi IonuţLopătan). Pe 4 decembrie 1996 lua fiinţă oficial subsidiaralocală a producătorului de soft.
În primii ani, în care mica echipă a Microsoft ocupa un spaţiu nufoarte mare în unul dintre puţinele centre moderne de birouri dinBucureşti (World Trade Center din Piaţa Presei Libere),dezvoltarea businessului companiei a fost în bună parte realizatăîn ritmul decis de echipa locală.
Businessul local al Microsoft a crescut atât pe fondulcontractelor cu statul - care a început să semneze contractepentru utilizarea legală a aplicaţiilor Microsoft, cât şi alpopularităţii în creştere a calculatoarelor şi internetului.
În anul 2000, la patru ani distanţă de la lansarea operaţiunilorlocale, Microsoft anunţa un business de 15 ori mai mare şiajunsese deja la 22 de angajaţi.
Creşterea venea după ce Microsoft lansase două produse cu succesla public, suita de aplicaţii Microsoft Office 2000 şi MicrosoftWindows 2000. Doar suita de aplicaţii Office reprezenta jumătatedin businessul companiei.
După încă un an, la bilanţul a cinci ani de activitate, SilviuHotăran anunţa afaceri de 25 de ori mai mari decât în 1996.Creşterea venea în mare parte după ce şi numărul de parteneriexplodase pe măsură ce românii începuseră să aibă venituri maimari şi să cumpere calculatoare. De la trei parteneri careinstalau soft Microsoft pe calculatoare asamblate local în1996, în 2001 numărul depăşise 1.000. Numărul de angajaţi ajunsesela 27.
Anul 2003 aduce o tranzacţie spectaculoasă, care pune România peharta mondială IT: gigantul american Microsoft anunţă achiziţiaunei tehnologii antivirus realizate de compania GeCad a omului deafaceri Radu Georgescu.
În 2004, după opt ani de la acceptarea misiunii de a crea aproapede la zero subsidiara locală a celui mai mare producător de softdin lume, Silviu Hotăran pleca pe o poziţie de management lanivel regional, locul său fiind luat de Ovidiu Artopolescu.
Pe durata mandatului lui Artopolescu gigantul soft american iadecizia de a-şi deschide un centru de servicii în România, iarfondatorul companiei, Bill Gates, vizitează România şi participă lainaugurarea centrului şi la lansarea noului sistem de operareWindows Vista.
Câteva luni mai târziu, în mai 2007, Silviu Hotăran revine laconducerea filialei din România, iar Ovidiu Artopolescu preluafuncţia de director de proiecte complexe pentru Europa Centrală şide Est.
După un alt an, Silviu Hotăran - omul de al cărui nume se leagăintrarea Microsoft în România şi dezvoltarea businessului localal companiei - anunţă că se retrage pentru a-şi întemeia unbusiness propriu, o companie de consultanţă în management. "Demai mult timp spun că va veni momentul în care să fac ceva pentrumine şi pentru familia mea, iar acest moment a sosit".
În septembrie 2008, compania anunţă numele noului directorgeneral, Călin Tatomir. Când a preluat funcţia de CEO al Microsoftel era deja unul dintre cei mai cunoscuţi manageri IT&C de pepiaţă. Devenise cunoscut pe piaţă ca director de vânzări alCompaq, poziţie din care adusese companiei contractul de 120 mil.euro pentru informatizarea Casei de sănătate - cel mai mare acordIT semnat de stat până atunci. Când HP a cumpărat Compaq în 2001Tatomir a refuzat bonusurile de "sute de mii de dolari" pe carele-ar fi primit dacă rămânea în noua companie pentru a-şi înfiinţapropria firmă de consultanţă. După 7 ani, firma lui avea afaceride peste 1 mil. euro şi o marjă de profit net de aproape10%.
Mandatul lui Tatomir a început exact în perioada în care economialocală resimţea puternic efectele crizei financiare. La finelelui 2008 apăruseră primele date privind problemele financiareale Ultra Pro Computers, la acea dată cel mai mare retailerIT&C din România. În 2009, când vânzările de computere aucăzut la jumătate - lovind în plin şi afacerile Microsoft, UltraPro închidea toate magazinele şi ieşea de pe piaţă. Nu doarvânzările de calculatoare şi servere au lovit în afacerilecompaniei: atât statul, cât şi cea mai mare parte a companiilorprivate au îngheţat aproape complet investiţiile noi în IT, iar omare parte dintre cele aflate în derulare au fost amânate. În iunie2009, Călin Tatomir făcea bilanţul: afacerile urmau să scadă cupeste 10%. "2009 a fost cel mai greu an pentru Microsoft România:pentru că a fost bugetat când nu se ştia nimic despre anul careurma, iar după un prim trimestru fiscal de succes a urmat doar operioadă de scăderi. Acum este mult mai simplu pentru că putem faceun buget în limita a plus, minus 20%, nu unul cu o marjă deplus/minus 80%. Am învăţat să ne dimensionăm mai bine."
La capătul a doi ani dificili, dar într-un moment în care seîntrevede din nou posibilitatea de creştere, Călin Tatomir anunţăcă se retrage, în mare parte la "presiunea familiei". "Este cevapersonal, care nu poate fi contestat. Din punctul meu de vederepoate exista ceva şi mai important decât funcţia de CEO alMicrosoft România."
Sfârşitul mandatului lui Tatomir, perioadă în care compania acrescut de la zero la peste 30 de milioane de euro pe an, marcheazăşi finalul perioadei în care filiala locală a Microsoft estecondusă de români: din data de 20 octombrie noul CEO este RonaldBinkofski, fostul director de marketing, business şi operaţiunial Microsoft Polonia.
Bill Gates la Bucureşti
BillGates (centru jos) a fost o singură dată în România, în anul 2007,când a participat la două evenimente importante pentru companie:lansarea Windows Vista şi a Microsoft Office, precum şi inaugurareaoficială a Centrului Global de Suport Tehnic din Bucureşti algigantului software. Pentru a marca evenimentul - vizita lui Gatesşi cele două lansări, Bucureştiul a fost împânzit cu steguleţe culogoul Windows Vista. În plus, în buna tradiţie locală, strada pecare se afla centrul Microsoft - în spatele hoteluluiIntercontinental şi la doi paşi de ambasada americană, fuseseasfaltată cu doar două zile înainte de vizită.
Miliardarul american a fost relaxat, zâmbitor şi natural în relaţiacu oficialităţile şi jurnaliştii. În discursul susţinut laBucureşti, Gates a spus că speră ca introducerea internetului înmai multe ţări să fie o bază pentru dezvoltarea sistemuluieducaţional, România reprezentând un exemplu în acest sens."Internetul şi noile tehnologii îi permit României să participe laindustria globală IT mai mult decât te-ai aştepta de la o ţară atâtde mică", a adăugat el.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels