Comisarul Neelie Kroes în ţara codaşă a UE la net rapid: cifre încurcate şi schimb de lozinci cu ministrul Valerian Vreme

11 iul 2011 Autor: Adrian Seceleanu

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) a prezentat, în cadrul unei conferinţe organizate la Bucureşti de Finmedia, la care a participat Neelie Kroes - comisarul european pentru Agenda digitală, un nou set de strategii şi obiective în ceea ce priveşte creşterea accesului la internet în România şi informatizare.

Chiar dacă România este în acest moment ţara cu cel mai slab acces la internet din Uniunea Europeană iar Bucureştiul tărăgănează de patru ani de zile accesarea unor fonduri de 84 mil. euro care să ajute exact la ameliorarea accesului la net, atât reprezentanţii MCSI cât şi comisarul european au încurcat cifrele privind accesul la internet iar discursurile lor au excelat în lozinci şi formulări politicoase, având puţine referiri la obiective şi termene concrete.

"Numărul de clienţi pentru serviciile de internet de mare viteză din România a crescut cu 40%. Este un început bun şi sunt convinsă că veţi continua pe acest drum", a spus comisarul Neelie Kroes. Anul trecut însă numărul de conexiuni de mare viteză la internet prin linii fixe a crescut cu aproximativ 6%. Apropiată de 40% este rata de penetrare la nivel de gospodării a internetului rapid prin linii fixe, care era de 36,82% în decembrie 2010.

"Când mă uit la datele privind persoanele care nu au utilizat niciodată internetul, 26% dintre cetăţenii UE se află în această situaţie. Ţinta mea este ca în doi ani de zile să reducem acest procent până la 15-16%. În România, 54% dintre cetăţeni nu au utilizat niciodată internetul. Aşa ceva este inacceptabil", a mai spus Kroes.

Nu este clar de unde a obţinut Kroes această cifră, pentru că ea nu mai apare în niciun alt document al Comisiei europene sau al vreunei instituţii din România.

Astfel, datele CE arată că 58% dintre români nu au utilizat niciodată internetul, în timp ce ce un sondaj realizat de Gallup pentru arbitrul telecom din România în martie 2010 arăta că 56% dintre gospodării nu au acces la net. Acelaşi studiu arăta că 47% dintre respondenţii la studiu nu au folosit niciodată internetul.

Kroes a mai spus că "românii nu pierd doar oportunităţi, pierd şanse" pentru că nu au acces la internet şi a cerut autorităţilor de la Bucureşti să pună în aplicare strategiile anunţate.

Agenda "douăzeci douăzeci" a ministrului Vreme

Ministrul comunicaţiilor Valerian Vreme a folosit din plin lozinci şi formule mobilizatoare în prezentarea şi discursul său, care au menţionat de mai multe ori obiectivele României pentru ""douăzeci douăzeci", adică anul 2020.

Oficialul român nu a ezitat să-i întoarcă oficialului european formulările politicoase şi lozincile. "Agenda digitală poate să prindă contur la nivel de sistem prin acţiunile pe care le propune în România. În faţa proceselor la care suntem supuşi pot afirma cu multă responsabilitate că nu suntem singuri. Nu trebuie să redescoperim roata iar când la nivelul cel mai de sus al deciziei din CE avem avocaţi ai domeniului IT&C - lucru foarte important, succesul va fi cu siguranţă asigurat. Depinde foarte mult de noi cum abordăm domeniul, cum îl facem cunoscut, cum îi implicăm pe ceilalţi actori în acest proces".

Aflându-se pe un teritoriu generos - prezentarea unei strategii care urmează să fie lansate, ministrul Vreme a plusat în discursul său, depăşindu-şi predecesoarea: "A pregăti viitorul nu este altceva decât a întări temelia prezentului. Aş spune eu că feedback-ul, teoria sistemelor, a pătruns încet şi sigur în societatea noastră", a spus ministrul Vreme, adăugând câteva minute mai târziu: "Dacă astăzi simţim că fără telefonul mobil nu putem să trăim, în viitor şi fără net nu vom putea trăi. Mediul virtual bate la uşa fiecărui cetăţean al UE. Trebuie să creem condiţiile pentru ca această uşă să se deschidă".

Dacă frazele de mai sus au traversat sala fără să mai provoace reacţii publicului, Vreme a provocat totuşi un început de rumoare în sală când a menţionat cât de bine stă România la capitoul internet. "Avem o situaţie destul de privilegiată la ora actuală: România se află pe locul 7 în topul mondial al ţărilor care sunt pregătite pentru aplicaţiile viitorului. România ocupă poziţia 16 la capitolul vitezei la conexiuni mobile la broadband. De altfel pe plan naţional s-a îmbunătăţit calitatea internetului şi a crescut numărul de conexiuni cu 6%. Dar nu ajunge".

"Şi, de ce nu, să ne apucăm de treabă"

A fost ulterior rândul ministrului Vreme să încurce cifrele în ce priveşte rata de utilizare a internetului în România. "În acest context avem strategia naţională de broadband 2011-2015, unde avem prevăzut să creştem rata de penetrare la nivelul gospodăriilor a conexiunilor în bandă largă până la 82%, … de la 82% actual până la 98% în 2015 şi acoperirea a cel puţin 90% din cele 3.648 de zone albe, zone lipisite de internet la ora actuală în România."

Ministerul Valerian Vreme a prezentat ulterior "schematic" ce planuri urmează să adopte România pentru creşterea accesului la internet şi informatizare. "Toată această strategie o să o regăsim într-o strategie de informatizare a româniei pe 2011-2020. Sunt şase axe strategice, împărţite în trei domenii majore, în centru având statul şi instituţiile sale, mediul de afaceri şi educaţia, cercetarea, dezvoltarea. După cum am spus o lansăm în dezbatere, vrem să ajungem să avem pentru fiecare acţiune deadline-uri foarte clare şi să ştim pentru următoarea perioadă, până în douăzeci douăzeci (n. red - anul 2020) fiecare ce avem de făcut", a declarat ministrul, care şi-a încheeiat discursul afirmând: "Eu vă mulţumesc şi, de ce nu, să ne apucăm de treabă".

 
Cuvinte cheie:
Neelie Kroes
, Uniunea Europeana
, tarife
, convorbiri telefonice
, roaming
, vizita la Bucuresti

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

zf.ro
Închide