Considerăm că rata de penetrare a smartphone-urilor la sfârşitul acestui an va fi undeva la 55-60%. Asta nu înseamnă că restul de 45% va însemna o creştere cu 2 cifre în următorii 2-3 ani, pentru că vorbim de modul în care această cifră este împărţită la nivel naţional, a declarat Cristian Cojocaru, Head of Telecom Division, Samsung Electronics România, în cadrul ZF Digital 2016.
În anii următori acest procent va creşte mult mai greu decât a crescut până acum, pentru că nu vorbim doar de înlocuirea smartphone-urilor existente, ci de atragerea de utilizatori noi. Trebuie să abiă acoperire, să înţeleagă utilitatea smartphone-urilor, lucru care o să dureze mult mai mult. Şi în următorii doi ani vom vorbi de creşteri, dar aceste creşteri cred că vor fi mai avansate decât au fost în prezent.
Anul acesta pentru noi a fost un an bun, dar nu cred că doar creşterea economică a fost principalul motiv din spate. Principalul motiv îl constituie consumatorul şi modul în care acesta începe să perceapă diferenţa între un produs de calitate şi un produs normal.
Smartphone-urile au explodat datorită zonei de conţinut şi exploatare de conţinut. România are cele mai bune reţele de date mobile din Europa şi printre cele mai bune reţele de date din lume.
O altă caracteristică a pieţei este vorba de segmentul premium, un segment care creşte accelerat de la an la an. Ne aşteptăm la undeva 20-30% creştere în zona premium, acolo unde Samsung îşi menţine dominaţia. Pentru noi nu este doar un motiv de mândrie, ci o obligaţie.
În mediul urban estimez o penetrare de 70-75% a smartphone-urilor.
Atragerea de utilizatori noi pentru smartphone-uri va trebui să se facă din zonele rurale. Acolo este necesar si un proces de educatie si de a se intelege utilitatea smartphone-urilor, este nevoie şi de acoperire cu servicii de comunicaţii mobile în aceste zone rurale, lucru care s-ar putea să dureze un pic mai mult.
Potenţial cu siguranţă există şi în anii următori.
Zona rurală este o zonă foarte complexă. Cred că este dificil de făcut estimări şi de spus cine va câştiga competiţia şi cine va intra primul într-o casă rurală, dacă va fi televizorul sau smartphone-ul. Sunt plusuri şi minusuri, avantaje şi dezavantaje de ambele părţi. Aşteptarea mea este să se întâmple oarecum simultan. Dacă în ceea ce priveşte televizorul acolo există cumva o tendinţă naturală firească de a face înlocuirea unui televizor vechi cu tub catodic la unul modern, în privinţa smartphoine-urilor probabil că lucrurile se vor desfăşura un pic mai tranşant în ideea în care producătorii de telefoane mobile în general văd clar tendinţa de scădere în ce priveşte feature phone-urile şi în mod clar cred că şi alte companii vor urma modelul Samsung de a renunţa la acest tip de telefoane. Cu alte cuvinte evoluţia nu va fi neapărat una naturală ci una forţată, clientul nu va mai avea posibilitatea de a alege un feature phone.
Partea de educaţie rămâne însă fundamentală. Indiferent ce eforturi am face noi împreună cu partenerii noştri împreună trebuie să avem această zonă de educaţie, această componentă prin care oamenii să înţeleagă ce beneficii au având acces la asemenea servicii. Fără acest effort vom ajunge să livrăm doar nişte cutii frumoase. Însă eu sunt optimist şi cred că în următorii ani lucrurile se vor schimba. Progresul există, este evident şi cred că vom asista la o transformare graduală.
Vedem şi noi o polarizare a consumului de tablete: este vorba de consumul pentru copii, consum pentru copii care la rândul lui pleacă de la simplul divertisment pentru copii, care sunt utilizate acasă şi doi consumul industrializat pentru copii, realizat prin programe educaţionale – dar care în România însă sunt abia la început. Vorbim de proiecte de tip smart school, şi noi la Samsung avem proiecte în această direcţie, dar încă suntem la început. E clar că aici există o oportunitate.
Ceea ce noi am făcut până acum au fost nişte proiecte pilot în România şi în Bulgaria în sistemul educaţional. În Bulgaria avem 3 proiecte pilot, inclusiv cu o universitate, iar în România 2 proiecte. Sunt teste pe care noi le-am făcut cu resurse ale Samsung.
Sunt şcoli care au fost digitalizate cel puţin la nivel de catalog virtual, ştiu că există paşi şi în direcţia digitalizării manualelor. Inclusiv copiii mei au fost la o asemenea şcoală publică unde există un catalog virtual şi o parte din conţinut disponibil în format electronic, deci astfel de proiecte există. Este clar că cumva aceste proiecte trebuie să fie accelerate.
Şi cred că aici când ajungem şi la zona rurală care ne doare pe toţi pentru că până la urmă ne doare la nivel de ţară şi de naţiune, şi ca dezvoltare a economiei în ansamblu. Ca să putem dezvolta zona rurală este nevoie de infrastructură şi aici mă refer în special la infrastructura educaţională şi la infrastructura informatică.
Cred că este de preferat să avem tablete în şcoli întâi şi abia apoi să rezolvăm cu toaleta din curte. Este o alegere grea. Dar cred că este alegerea corectă pentru că dacă aducem toaleta din curte înăuntru nu ne facem mai deştepţi.
Dar copiii noştri vor fi mai inteligenţi dacă vor avea acces la informaţie. Este clar că aici vorbim de un efort comun, noi suntem interesaţi de asemenea proiecte, aşteptăm aceste iniţiative guvernamentale indiferent de sursa de finanţare fie că virbim de fonduri europene sau guvernamentale, ele vor trebui să fie făcute şi să fie implementate cât de curând.
