Business Hi-Tech

De unde au plecat informaţiile pe net despre cutremur: Sistemul automatizat al Institutului de Fizică este legat direct la Twitter.

Constantin Ionescu, directorul INFP: Avem un sistem automat pus la punct prin care informaţiile despre un cutremur sunt transmise direct către site-ul www.infp.ro şi către reţelele de socializare

Constantin Ionescu, directorul INFP: Avem un sistem automat pus la punct prin care informaţiile despre un cutremur sunt transmise direct către site-ul www.infp.ro şi către reţelele de socializare

Autor: Ioana Nita

27.09.2016, 00:08 2788

Informaţiile despre cu­tre­murul care a avut loc în noaptea de vineri spre du­minică s-au trans­mis mai mult prin inter­mediul reţe­lelor de socializare, în condiţiile în care Institutul Naţional de Cer­cetare-Dezvoltare pentru Fizică a Pă­mântului (INFP) a reuşit să transmită doar mesajele auto­mate pe Twitter şi Facebook, sistemul fiind blocat de numărul record de accesări ale site-ului la scurt timp după declanşarea seismului.

„Am avut circa 80.000 de accesări în câteva secunde şi ne-au blocat atât pa­gina de internet, cât şi baza de date – atunci când au accesat anumite elemente de pe site. Astfel, au reuşit să se transmită doar câteva mesaje – cel către Twitter, iar restul nu s-au mai trimis. Către autorităţi am trimis alerta pe fax pentru că există un ordin care reglementează metoda prin care trebuie să transmitem informaţiile către instituţiile statului“, a declarat pentru ZF Constantin Ionescu, directorul INFP.

Institutul de Fizică a Pământului a dez­voltat în urmă cu circa 3-4 ani un sistem propriu care notifică automat autorităţile şi populaţia în cazul producerii unui seism. Sistemul postează mesaje pe site-ul INFP şi pe reţelele de socializare, Twitter, Facebook, şi transmite de asemenea SMS-uri şi e-mailuri către autorităţi.

Cutremurul din noaptea de 23 către 24 septembrie a avut loc la ora 2 şi 11 minute şi 16 secunde, iar mesajul INFP a fost postat pe Twitter la ora 02:12, la mai puţin de un minut după producerea acestuia – circa 45 de secunde. Din cauza blocării sistemului de alertare al INFP, informaţiile despre cutremurul din noaptea de vineri spre sâmbătă, care a avut o magnitudine de 5,3 grade pe scara Richter, au circulat cu precădere în mediul online. Acesta din urmă câştigă detaşat în faţa canalelor clasice de comunicare datorită posibilităţii transmiterii informaţiilor în timp real printr-un singur clic.

„Utilizatorii nu mai au nevoie să aştepte canalele clasice de informare pentru a le prezintă informaţiile care îi interesează în formate clasice, ci pot să le ofere şi să le primească aproape în timp real prin reţele ca Twitter şi Facebook. Mai mult, acestea au şi mecanisme prin care pot facilita răspândirea mesajului către mai mulţi utilizatori decât cei vizaţi iniţial, cres­când ast­fel aria de aco­perire a mesajelor“, a menţionat Io­nuţ Oprea, ma­na­ger al agenţiei de mar­keting în social media Stan­dout, al servi­ciului de analytics Facebrands şi pre­şedinte al IAB România.

Informaţiile au circulat în principal pe internet şi în condiţiile în care posturile de televiziune locale, inclusiv cele de ştiri, au început să difuzeze târziu informaţii despre cutremur.

„Reţelele sociale nu înlocuiesc canalele clasice, ci pe de o parte le completează, iar pe de altă parte ajută utilizatorii să navigheze pe baza propriilor preferinţe şi pe baza celor exprimate de prieteni prin conţinutul canalelor clasice“, a adăugat el.

Mulţi dintre utilizatorii de Facebook din România au postat mesaje pe reţeaua de socializare la scurt timp după declanşarea seismului, devenind astfel la rândul lor surse de informare. 

„Pentru utilizatorii conectaţi în acel moment, da, reţelele sociale au funcţionat ca un canal media live, ca un chat pe tema evenimentului, însă pentru cei care au deschis monitoarele mai târziu, a fost doar un rezumat al părerilor pe acea temă, un fel de înregistrare, în care în loc de un material video creat de o televiziune şi citit de un crainic au revăzut cele mai interacţionate păreri ale celor mai apropiaţi prieteni faţă de eveniment“, a completat Oprea.

Spre deosebire de reţelele de socializare pre­cum Twitter şi Facebook care au o infra­structură IT care le permite să aibă si­multan mi­lioane de utilizatori conectaţi, insti­tuţiile lo­cale nu sunt încă pregătite să susţină nici măcar 100.000 de accesări concomitente în cazul unor situaţii de urgenţă. „Trebuie să avem sisteme foarte perfor­man­te pentru a face faţă unor astfel de situaţii“, a punctat directorul INFP. El a pre­cizat că instituţia a realizat un audit cu privire la îmbunătăţirea infrastructurii IT – echi­pa­mente şi sisteme de securitate cibernetică, investiţia fiind estimată în total la minimum 200.000 euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO