REPORTAJ ZF

Drumul scurt de la clic la livrarea la uşă. Povestea depozitului eMag, nucleul unui business de un sfert de miliard de euro. FOTO

17 iun 2014 Autor: Radu Racu

De fiecare dată când un utilizator face un clic pe coşul de cumpărături de pe site-ul retailerului online eMag, un PDA Motorola de 2.000 de euro de la mâna unui angajat al depozitului logistic al companiei situat la marginea Bucureştiului preia comanda, îi „spune“ angajatului de unde să ia produsul cerut, iar câteva minute mai târziu coletul ambalat aşteaptă să plece spre cumpărător.

Câteva sute de comenzi se fac în fiecare oră pe site, iar sistemul funcţionează la fel atât pentru cererile din România, cât şi pentru cele pentru Ungaria şi Bul­garia, şi este rezultatul unei investiţii de aproape 4 mil. euro în ultimii trei ani, concretizată într-unul din cele mai performante mecanisme logistice de pe piaţa locală.

„Decizia de a cumpăra vine de la o nevoie. Noi vrem să îndeplinim acea nevoie cât mai repede. Asta au înţeles Google sau Ama­zon şi asta vrem să facem şi noi“, spune Iulian Stanciu, directorul retailerului online eMag, la intrarea în depozitul logistic de la kilometrul 12 de pe autostrada Bucureşti -Piteşti.

„Piaţa s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. Dacă la începutul comerţului online livrarea în aceeaşi zi poate nu era atât de importantă sau nu se ştia exact dacă s-a trimis coletul corect, acum putem procesa foarte precis o comandă în 5 minute“, argumentează şeful magazinului eMag.

Situat pe o suprafaţă de peste 15.000 de metri pătraţi - de trei ori mai mare decât un teren de fotbal şi de cinci ori mai vast decât predecesorul său, înalt cât un bloc de cinci etaje, depozitul eMag pare capabil să adăpostească două-trei avioane de pasageri. Un număr de până la 55 de camioane pot aproviziona depozitul în acelaşi timp, deşi momentan media zilnică se situează la 10-12, iar sistemul le permite angajaţilor eMag să descarce un transport în 20 de minute.

Lansat în 2001 ca magazin virtual de componente PC şi reţelistică, eMag şi-a diversificat portofoliul în mai bine de un deceniu şi a devenit în 2013 un gigant cu afaceri de 185 de milioane de euro, iar în 2014 ţinteşte pragul de un sfert de miliard. Creşterea e alimentată de apetitul tradiţional al românilor pentru produse IT&C, ca televizoare sau tablete, dar şi de un interes tot mai crescut pentru produse care necesită aprovizionare constantă, cum ar fi mâncarea pentru animale sau scutecele pentru bebeluşi. „Cos­turile de livrare au scăzut cu circa 30% în ultimii patru ani, iar pe viitor va fi şi mai ieftin să cumperi prin curier chiar şi lapte“, prognozează Iulian Stanciu.

Orientarea tot mai accentuată spre mediul online pentru diverse cumpărături a impus extinderea suprafeţei depozitului eMag şi tot această tendinţă îi determină acum pe cei din conducerea retailerului să caute terenuri pentru alte  două depozite.

„Estimez că în doi ani vom avea două depozite: cel principal, în apropierea Bucu­reştiului, cu suprafaţa de 80.000-100.000 mp, şi unu în vestul ţării, care va deservi Un­ga­ria, dar şi partea de vest a României, şi care va avea o suprafaţă de 5.000 - 10.000 mp“. Deocamdată, eMag lucrează însă exclusiv cu depozitul de lângă Bucureşti. Toate produsele comandate pe site-ul retailerului trec doar prin această structură. „Ne place să facem lucrurile simple, să lucrăm cu un singur depozit. Mai multe centre regionale nu se justifică deocamdată, livrările ar trebui să fie triple faţă de nivelul de acum“, spune şeful eMag.

Fie că sunt monitoare PC, tablete, telefoane, rujuri sau DVD-uri cu filme, aproape toate mărfurile care intră în depozitul eMag sunt stocate pe rafturi lungi cât un teren de baschet şi înalte de aproape zece metri, aliniate paralel pe zeci de rânduri. Produsele voluminoase, ca televizoarele plate sau imprimantele multifuncţionale, sunt depozitate pe platforme separate, în apropierea rafturilor. Distanţa dintre rânduri  este de 1,9 metri, mai mică faţă de standardul obişnuit de 3 metri, pentru a câştiga mai mult spaţiu de stocare, după cum explică Marius Gheorghe, managerul de logistică al depozitului. Din când în când, un motostivuitor Toyota lat de 1,6 metri îşi face loc pe un rând pentru a pune sau a scoate un produs de pe raft, având la dispoziţie doar 15 centimetri pe fiecare parte. Operaţiunile se fac fără nicio emoţie pentru operatorul utilajului, datorită unui cablu electric care traversează culoarul de la un capăt la celălalt şi ghidează maşinăria.

„Când utilajul intră pe culoar, comanda stânga-dreapta se blochează. Practic, operatorul are control doar pe înainte-înapoi şi ridicat-coborât. Fiecare dintre aceste motostivuitoare costă circa 80.000 de euro“, menţionează Gheorghe.

Aprovizionarea depozitului se face prin trei fluxuri, dintre care cel mai spectaculos este un sistem informatic automatizat care detectează stocurile reduse de mărfuri şi plasează o comandă direct la furnizor. Aproape o treime din mărfuri, echivalentul a circa 6 milioane de euro, intră în fiecare lună în depozit doar pe baza comenzilor automatizate, fără nicio intervenţie din partea personalului eMAG.

După descărcarea transportului de la furnizor, o reţea de 24 de antene amplasate în depozit detectează prin GPS cel mai apropiat angajat al depozitului care poate plasa produsul primit în compartimentul sau raftul corespunzător şi îi trimite comanda pe PDA-ul purtat la mână. Aproape o jumătate din cei 160 de bărbaţi, majoritatea până în 30 de ani, lucrează cu acest gadget la mână, în trei schimburi, pentru depozitul eMag. Numărul oamenilor din depozit creşte până la 220 în perioadele promoţionale, ca Black Friday. „V-aţi gândit să testaţi ochelarii Google în felul ăsta?“. „Nu ştiu dacă ar fi practic. Am scăpat un PDA din acesta de la 10 metri înălţime pe beton şi n-a avut nimic. Nu ştiu dacă aş putea face acelaşi lucru cu ochelarii Google“, răspunde Marius Gheorghe.

PDA-ul Motorola, purtat de aproximativ 45% din angajaţi, este elementul cheie în organizarea depozitului. Pe baza lui se poate afla în mai puţin de o secundă de la ce raft poate fi ridicat produsul pentru expediere, în ce cutie trebuie plasat sau dacă a fost deja livrat. Tot el înregistrează locul în care se află fiecare angajat în orice moment, şi traseul zilnic din depozit. Conform acestor date, fiecare angajat parcurge în medie 7-8 kilometri pe zi, echivalentul distanţei alergate de un jucător dintr-un meci de fotbal.

Cea mai importantă funcţie a gadgetului este însă accelerarea procesului de livrare. Practic, atunci când o comandă este plasată pe site-ul eMag, sistemul informatic trimite automat solicitarea la depozit. Aici, softul identifică locul sau raftul unde este stocat produsul comandat, caută prin reţeaua de 24 antene cel mai apropiat angajat din zonă şi îi trimite comanda pe PDA. Angajatul ajunge la locul de unde trebuie să ridice comanda şi verifică produsul printr-un un mic scanner „montat“ pe degetul arătător, şi conectat la PDA să nu existe erori în identificarea comenzii. Mai departe, el preia produsul de la raft şi îl aşază într-o cutie de plastic albastră, cam de trei ori mai mare decât tăvile de check-in din aeroport, care este şi ea etichetată cu un cod de bare. Toţi senzorii care citesc codul de bare al cutiei ştiu exact unde trebuie să se oprească produsul.

Cutia pleacă pe o bandă de transport cu o lungime de 400 de metri care se deplasează cu o viteză de 25 de metri pe minut, unde traversează o serie de scanări de verificare. Apoi, este preluată de un banc de lucru, produsul este ambalat şi depozitat într-o cutie, de unde va fi preluat de curier. Procesul se aplică tuturor produselor care încap în cutiile albastre şi poate fi realizat în cinci minute. Pentru obiectele voluminoase, procesul de livrare este similar, cu excepţia benzilor de livrare.

Fiecare dintre cei doi mari „curieri“ cu care lucrează eMag - Fan Curier şi DPD- are amenajate puncte de sortare în depozit, pentru accelerarea expedierilor. Pe lângă cele două companii de curierat, eMag va semna un contract şi cu un al treilea operator - Cargus, a dezvăluit Stanciu.

Comenzile plasate pe site până la ora 15:00 sunt livrate în Bucureşti în aceeaşi zi, iar în ţară a doua zi, pe mai multe intervale.

Circa 7.000 de astfel de livrări sunt procesate într-o zi obişnuită, dar cifra poate creşte de până la cinci ori în perioade de promoţie, ca Black Friday, însă compania amenejează atunci un spaţiu suplimentar.

Mecanismul logistic antrenează pe lângă cei 160 de angajaţi proprii şi alte câteva mii de la firme partenere, fie că sunt curieri, firme de întreţinere, pompieri privaţi sau furnizori de carton şi plastic pentru ambalaje. „Sute de jucători trăiesc bine pe lângă noi. Negociem dur cu ei, dar dacă nouă ne merge bine, şi lor le e bine“, spune şeful eMag.

Dincolo de forţa de muncă de la vedere, în spatele organizării a tot ceea ce înseamnă software eMag stă o echipă de circa 150 de programatori români, care dezvoltă aplicaţii dedicate pentru companie. De fiecare dată când vorbeşte despre proiect, Stanciu subliniază că este integral dezvoltat de echipa proprie, de la concept până la execuţie. „150 de oameni pare un număr mare dar dacă aţi vedea ce treabă fac băieţii ăştia aţi fi impresionaţi“, afirmă şeful eMag.

Cea mai mare frână în calea livrărilor rămâne pentru eMag starea infrastructurii de transport. Această problemă a României, reclamată de aproape toţi jucătorii mari din economie, de la giganţi străini ca Renault sau Ford până la firme locale, îngreunează ambiţiile regionale ale retailerului.

„În momentul de faţă abia reuşim să atingem obiectivele de livrare pentru Ungaria, suntem la limită. Ne-ar trebui foarte mult o autostradă care să traverseze munţii. Tronsonul Sibiu-Piteşti ar fi foarte bun, dar şi Braşov-Ploieşti dacă se face ar fi foarte bine. De asemenea, modernizarea centurii capitalei este fundamentală pentru că poate îngreuna un transport şi cu câteva ore“, spune Stanciu.

 

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.06.2014

 
Cuvinte cheie:
depozit
, emag
, business
, stanciu
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide