"OTE se confruntă cu un deficit de finanţare de 500 până la 700 de milioane de euro şi de aceea grupul va lua decizii despre cum şi-ar putea creşte lichiditatea şi reduce cheltuielile operaţionale până la jumătatea acestui an", potrivit ziarului.
După ce a fost preluat de Bloomberg, articolul a provocat emoţii în filialele din toată regiunea, respectiv în ţările în care OTE are operaţiuni, dar nici grupul şi nici vreuna dintre subsidiare nu a fost autorizată să comenteze în legătură cu subiectul.
Informaţiile din Naftemporiki apar în contextul în care reprezentanţi ai presei elene au avut întâlniri cu reprezentanţi ai grupului elen OTE care au atins şi subiectul finanţării datoriilor companiei şi al opţiunilor pe care le are OTE pentru refinanţare. Una dintre opţiunile menţionate de managementul OTE în cadrul discuţiilor ar fi fost şi vânzarea unor operaţiuni din străinătate, însă nu este clar câte alte tentative de refinanţare ar trebui să eşueze pentru ca OTE să recurgă la acest pas.
Potrivit informaţiile vehiculate anterior în presa internaţională, OTE are în primul rând în vedere vânzarea diviziei de servicii de comunicaţii prin satelit Hellas Sat.
În ianuarie OTE a finalizat şi vânzarea acţiunilor pe care le avea la Telecom Serbia pentru 400 mil. euro.
Date prezentate recent de grup arată că un împrumut de 763 de milioane de euro contractat de OTE de la un grup de bănci va deveni scadent în această toamnă. Anul viitor alte datorii de 894 de milioane de euro ajung la scadenţă, la fel ca şi o emisiune de bonduri de 1,24 miliarde de euro. În acest context, OTE a anunţat deja planuri de a plăti dividende şi va proceda la fel şi anul viitor. OTE declarase recent că se aşteaptă să fie capabilă să-şi plătească sau să-şi refinanţeze împrumuturile din cash flow şi vânzarea de active.
Grupul OTE anunţase recent că va tăia salariile angajaţilor din Grecia şi mai drastic decât estimase anterior pentru a supravieţui unei politici de reglementare cu efecte mai dure decât cele ale recesiunii.
Grupul OTE are în România un business de peste 1 mld. euro anual prin companiile pe care le deţine: Cosmote - numărul trei pe telefonie mobilă, Romtelecom - numărul unu pe telefonie fixă şi numărul doi pe TV şi net fix, Germanos - cel mai mare retailer GSM şi Zapp - operator preluat pentru licenţa 3G.
În Albania, veniturile Cosmote au fost anul trecut de 94,2 mil. euro, în scădere cu 21%, ân timp ce în Bulgaria veniturile Cosmote au fost de 412,5 mil. euro, mai mici cu 2,6%. În România veniturile au fost aproape egale cu cele înregistrate cu un an în urmă, de aproximativ 468 mil. euro.
În ceea ce priveşte profitul operaţional (EBITDA), Albania a adus Cosmote anul trecut cel mai mic câştig (37,6 mil. euro), faţă de 156 mil. euro în Bulgaria şi 100 mil. euro în România.
Ipoteza unui exit al OTE din România apare exact în momentul în care statul român şi grupul elen discută o pozibilă fuziune a Cosmote cu Romtelecom, care ar forma grupul telecom cu cea mai mare cifră de afaceri de pe piaţă.
În acest context, rămâne de văzut dacă OTE se gândeşte în primul rând la România când menţionează un exit de pe o piaţă internaţională.
Cifrele - care arată că România e a doua piaţă ca importanţă pentru grecii de la OTE - nu par a sugera o asemenea variantă, însă o necunoscută în această ecuaţie o reprezintă şi licitaţia pentru licenţele de telefonie mobilă din vara acestui an şi ce drepturi de operare va câştiga Cosmote.
În ultimii ani, pe piaţă au apărut informaţii privind posibila retragere din România şi a grupurilor Vodafone şi Orange.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
