Zeci de mii de persoane au manifestat sâmbătă în toată Europa, cu o importantă mobilizare în Germania, denunţând atingerile aduse Internetului pe care le conţine, în opinia lor, acordul ACTA împotriva contrafacerii, relatează AFP.
Majoritatea tineri, unii purtând masca în alb-negru cu surâsul sarcastic al lui Guy Fawkes - un activist britanic din secolul al XVII-lea - devenit simbolul activiştilor, denunţătorii ACTA au defilat paşnic în marile oraşe europene.
În Germania, unde temperaturile erau cuprinse între -20 şi 0 grade Celsius în pofida razelor soarelui, 16.000 de persoane au manifestat la München, 10.000 la Berlin, 5.000 la Hamburg, 4.000 la Dortmund şi câte 3.000 la Frankfurt şi Dresda, potrivit organizatorilor şi poliţiei.
Apelul la manifestaţii în această ţară a fost lansat de tânărul partid contestatar al Piraţilor, care se află în plină ascensiune în Germania, în urma succesului înregistrat în septembrie la alegerile regionale din Berlin, unde a intrat în Parlamentul oraşului-land. Această formaţiune, originară din Scandinavia şi care are doi deputaţi în Parlamentul European (PE) din partea Suediei, îndeamnă la democraţie prin participare directă pe internet.
Germania a anunţat că suspendă pentru moment ratificarea acordului ACTA precizând că nu a fost luată nicio decizie definitivă.
Acest acord, semnat de 22 de ţări ale Uniunii Europene (UE) la sfârşitul lui ianuarie, creează norme internaţionale pentru protejarea proprietăţii intelectuale şi a drepturilor de autor şi este destinat luptei împotriva contrafacerii în general. El este prezentat de opozanţii săi ca o potenţială atingere gravă la adresa libertăţii de exprimare şi a drepturilor utilizatorilor internetului.
Încercând să demonteze acuzaţiile de lipsă de transparenţă formulate de opozanţi, Comisia Europeană (CE) a publicat pe internet un lung document care detaliază circumstanţele în care s-au desfăşurat negocierile acestui acord multilateral.
În afară de Germania, mobilizarea anti-ACTA a fost destul de puternică, sâmbătă, în fostele ţări comuniste, unde utilizatorii de internet consideră acest document drept o gravă atingere adusă libertăţii lor.
La Sofia, peste 3.000 de persoane au defilat pe străzi şi în jurul sediului Parlamentului bulgar, scandând "Nu ACTA" şi "Mafia", reproşând Guvernului că a semnat acordul în "secret", fără nicio consultare publică.
În România, câteva mii de persoane au participat la mitinguri în diferite oraşe din ţară, în pofida ninsorilor şi temperaturilor de sub -10 grade Celsius. "Plouă, ninge, noi învingem", au scandat ei în Piaţa Universităţii din Bucureşti.
La Budapesta, aproximativ 400 de manifestanţi, mobilizaţi de Kalozpart (Partidul Piraţilor) pe Facebook, s-au adunat lângă sediul Parlamentului ungar, purtând afişe pe care se putea citi "Stop ACTA".
Aproximativ 6.000 de austrieci au defilat la Viena şi în oraşele Graz, Innsbruck şi Linz.
La Paris erau câteva sute de manifestanţi. "Revoluţia s-a născut sub acoperirea anonimatului", proclamau unele pancarte, o aluzie la acţiuni spectaculoase ale hackerilor din gruparea "Anonymous" care s-au multiplicat în ultimele săptămâni în mai multe ţări.
Ce este ACTA
Acordul creează norme internaţionale pentru protejarea proprietăţii intelectuale şi a drepturilor de autor.
Este destinat luptei împotriva contrafacerii în general, nu doar a pirateriei pe internet.
Statele semnatare va trebui să aplice "sancţiuni juridice eficace" în cazul distribuirii, importului, radiodifuzării sau televizării, distribuirii unor opere, interpretări sau fonograme ştiind că informaţiile privind regimul drepturilor de autor în format electronic au fost eliminate.
Acordul mai prevede că o parte semnatară poate să furnizeze autorităţilor sale competente dreptul de a solicita unui furnizor de servicii online "să divulge rapid" unui titular al dreptului de autor suficiente informaţii pentru a identifica un abonat despre al cărui cont se presupune că a fost utilizat pentru încălcarea dreptului de autor.
În cadrul procedurilor judiciare civile privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, autorităţile judiciare vor avea autoritatea de a ordona contravenientului care s-a angajat într-o activitate de încălcare a drepturilor să plătească titularului dreptului daune-interese corespunzătoare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
