Toate acordurile de finanţare, care presupun acordarea unor ajutoare de stat în valoare totală de 100,67 mil. euro, au fost aprobate în perioada cabinetului condus de Victor Ponta. Cea mai mare parte a companiilor care au luat finanţare sunt subsidiare ale unor giganţi globali din industrii precum telecom, servicii de IT sau software, care au folosit pachetul de „stimulente” pentru a extinde sau crea centrele de servicii sau de dezvoltare de soft din România.
Dintre cele 14 companii, doar subsidiara germanilor de la SAP nu îşi acoperise integral ţinta de recrutări, potrivit datelor publicate de MFP. Mai exact subsidiara producătorului german de aplicaţii software recrutase 184 din cele 210 persoane asumate prin proiectul depus la Finanţe.
Cel mai mare număr de recrutări realizat printr-un proiect finanţat prin schema de ajutor de stat 797 / 2012 este cel realizat de subsidiara companiei americane IBM, care a angajat 900 de persoane, dintre care 200 pe durata anului 2016.
Cele mai mari plăţi în contul ajutorului de stat aprobat au fost realizate până acum către eMAG IT Research (4,47 mil. euro) - companie care face parte din grupul eMAG, cel mai mare magazin online local, Deutsche Bank Global Technology (4,02 mil. euro), Luxoft (3,71 mil. euro) şi Microsoft România (3,63 mil. euro).
Prin schema de ajutor de stat aprobată prin HG 797 din anul 2012, Ministerul Finanţelor a aprobat acordarea unor ajutoare de stat în valoare totală de 100,67 milioane de euro, pentru proiecte de investiţii în valoare de 232,76 milioane de euro, conform datelor din documentul citat.
Schemele de ajutor de stat lansate pentru companiile de IT au provocat controverse pe piaţa locală în condiţiile în care numărul mare de recrutări realizate de unii beneficiari ai HG 797 s-a resimţit imediat pe piaţa muncii.
„Decizia Deutsche Bank de a-şi muta aici centrul de suport a provocat în piaţă şi pentru noi un eveniment foarte dificil, pentru că a crescut artificial salariile.
Să angajezi 500 de oameni sau mai mult este un volum foarte mare pentru piaţa din România“, declara anul trecut fostul şef al filialei locale a gigantului american din software Adobe. „Deutsche Bank a avut obiective de angajări şi nu a făcut niciun rabat şi a ridicat salariile timp de şase luni, după care piaţa s-a normalizat şi a dispărut cererea asta absurdă, foarte concentrată“.
