Guvernul Tudose cere coaliţiei PSD-ALDE să-l voteze preşedinte al ANCOM pe Sorin Grindeanu, premierul pe care l-a demis în iunie. Grindeanu este cel care a modificat legea ANCOM şi care l-a propus şef pe Adrian Diţă

23 oct 2017 Autor: Adrian Seceleanu

Sorin Grindeanu (în centrul imaginii), alături de Augustin Jianu - fost ministru al comunicaţiilor în cabinetul său (în stânga) şi fostul premier Victor Ponta, într-una dintre serile de “rezistenţă” de la Palatul Victoria împotriva liderului PSD Liviu Dragnea, care îi ceruse să demisioneze din poziţia de premier. De la criza din iunie relaţiile dintre Dragnea şi Grindeanu s-au reîncălzit astfel că fostul premier a devenit propunerea PSD pentru poziţia de preşedinte a ANCOM

Guvernul PSD-ALDE condus de Mihai Tudose l-a propus, luni, în funcţia de preşedinte al puternicei Autorităţi de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pe fostul ministru al comunicaţiilor şi premier Sorin Grindeanu în locul lui Adrian Diţă, care şi-a dat demisia la finele săptămânii trecute punând capăt astfel unui mandat marcat de controverse şi scandaluri, cu o durată de puţin peste 6 luni.

Prin această propunere Tudose îi pune practic pe parlamentarii puterii în situaţia de a-l vota preşedinte al ANCOM pe omul pe care l-au demis cu doar puţine luni în urmă din poziţia de premier. Grindeanu a refuzat atunci să plece singur din funcţie după retragerea sprijinului politic de către coaliţia la putere, astfel că PSD şi ALDE au fost nevoite să-şi dărâme singure guvernul, prin vot în parlament. Înainte de a fi demis de Parlament Grindeanu i-a avut alături la Palatul Victoria pe fostul premier Victor Ponta şi pe fostul ministru al comunicaţiilor Augustin Jianu.

La fel ca în cazul lui Adrian Diţă şi al predecesorilor săi nominalizarea lui Grindeanu pentru funcţia de preşedinte al ANCOM nu s-a realizat transparent, astfel că nu există niciun fel de informaţie privind agenda cu care fostul premier vine la cârma instituţiei. Zvonuri privind numirea lui Grindeanu în această poziţie circulau în piaţă de mai multă vreme, pe fondul reîncălzirii relaţiei dintre Sorin Grindeanu şi liderul PSD Liviu Dragnea, relaţie ce părea definitiv compromisă după criza guvernamentală din iunie.

În mandatul său de premier Sorin Grindeanu a modificat legea de organizare a ANCOM pentru a-l elimina pe preşedintele României din procedura de numire a preşedintelui autorităţii. De asemenea Grindeanu este şi cel care a semnat nominalizarea lui Adrian Diţă în funcţia de preşedinte al ANCOM. Având în vedere maniera total netransparentă după care sunt aleşi cei nominalizaţi pentru funcţiile de conducere de la ANCOM nu este clar dacă Adrian Diţă a fost într-adevăr propunerea lui Grindeanu, sau a lui Mihai Busuioc - fost secretar general al guvernului, aşa cum circulă informaţii în piaţa de comunicaţii. Busuioc a fost numit între timp preşedinte al Curţii de Conturi.

Adrian Diţă - un manager cu o lungă experienţă în piaţa de comunicaţii, în departamentele de corporate affairs ale Vodafone şi Telekom, de unde a gestionat din umbră relaţiile cu autorităţile ale celor două companii, a avut un mandat marcat de refuzul de a-şi comunica şi explica intenţiile către exterior dar şi de o serie de măsuri controversate, care au generat un şir de scandaluri publice. Adrian Diţă nu a făcut practic nimic spectaculos dacă ne raportăm la măsurile luate şi de alţi şefi numiţi politic în fruntea unor instituţii: şi-a adus proprii oameni (de la şeful de cabinet - Ionuţ Enache de la grupul Telekom România şi, până la asistente - Andreea Mihăilă de la grupul Telekom România, şoferi şi directori în instituţie - cel mai cunoscut exemplu fiind Ciprian Boloş de la Poşta Română) şi pentru a-i impune a lansat o operaţiune fulger de reorganizare a instituţiei.

Aflat pentru prima oară în fruntea unei echipe atât de mari de oameni şi în postura de şef a unei instituţii publice, Adrian Diţă a lucrat însă după un plan care poate ar fi avut şanse de reuşită în mediul privat dar nu şi într-o autoritate publică aflată la intersecţia şi sub atenta supraveghere a mai multor “forţe” şi grupuri de interese”: de la serviciile secrete (SRI, STS etc.) până la Guvern şi giganţii globali din industria de telecom (Orange, Vodafone, Deutsche Telekom, Liberty Global etc.) pentru a îi enumera pe cei vizibili.

Maniera de realizare a schimbărilor, brutală şi fără nicio comunicare către exterior, combinată cu apariţia unei liste uriaşe de persoane detaşate la ANCOM de unde s-au ales inclusiv persoane cheie în organigrama instituţiei (cum este Ciprian Boloş - numit director executiv) dar şi cu o puternică rezistenţă formată în interior în jurul foştilor directori Eduard Lovin şi Bogdan Iana (care au fost concediaţi fără explicaţii) i-au săpat rapid poziţia lui Adrian Diţă, care s-a văzut în nicio jumătate de an de la numire în situaţia de a primi cereri de a-şi părăsi funcţia.

O temă care a cântărit greu în momentul în care coaliţia guvernamentală a evaluat ce să facă mai departe la ANCOM a fost cea a viitoarei licitaţii pentru licenţele de comunicaţii mobile în tehnologie 5G, pe care executivul ar dori să o organizeze cât mai repede în speranţa că ar putea avea astfel încasări de câteva sute de milioane de euro la buget de la marii operatori de comunicaţii. Pe fondul scandalurilor care au marcat activitatea ANCOM Guvernul şi-ar fi pierdut încrederea că noua echipă de conducere a instituţiei ar fi capabilă să organizeze o licitaţie 5G fără probleme, care să şi aducă sume importante la buget.

Dacă Adrian Diţă a refuzat toate solicitările de a oferi interviuri şi de a comunica în general cu media, echipa de “rezistenţă” de la ANCOM a dus o activitate de lobby susţinută, inclusiv prin intermediul unui site, pe care au fost publicate în mod constant informaţii exclusive - inclusiv documente - legate de activitatea instituţiei. Pe acest site au fost publicate în premieră informaţiile legate de posibila plecare a lui Adrian Diţă, spre exemplu, dar şi informaţii despre activitatea “noilor veniţi” - totul într-un limbaj dur, militant, condimentat cu expresii colocviale şi atacuri către unii angajaţi ai instituţiei, consideraţi colaboratori ai “clonelor” - aşa cum au fost numiţi cei aduşi de Adrian Diţă în ANCOM.
În urmă cu o lună de zile, Adrian Diţă a primit un semnal public dur care îi anunţa finalul mandatului de la ANCOM: Guvernul Tudose îi propunea vicepreşedinţi ai ANCOM pe o perioadă de şase ani de zile pe Eduard Lovin şi Bogdan Iana, cei mai importanţi oameni (după preşedinte) din fosta echipă de conducere a arbitrului telecom. Nu este clar cum au ajuns cei doi pe lista de propuneri a Guvernului Tudose şi a coaliţiei PSD-ALDE şi nici care sunt mecanismele care s-au activat pentru ca o asemenea nominalizare să devină posibilă, întrucât procedura este opacă, la fel ca în cazul preşedintelui.

Presiunea asupra lui Diţă a crescut progresiv în ultima perioadă, cele mai multe lovituri venind din partea guvernului Tudose: după nominalizarea lui Lovin şi Iana Ministerul Comunicaţiilor a pus la  Poştă un nou şef, care a anulat detaşările angajaţilor de la Poştă la ANCOM, lăsându-l astfel în aer (printre alţii) pe Ciprian Boloş, care fusese adus de Diţă pe postul de director executiv. Lovin şi Iana au condus apoi din interior eforturile de înlăturare a lui Diţă prin convocarea, joia trecută, a unei videoconferinţe cu direcţiile regionale ale ANCOM, în cadrul căreia s-a discutat despre demisia preşedintelui.

Şefii direcţiilor din Cluj, Iaşi şi Timişoara au agreat propunerea, iar vineri, în cadrul unor şedinţe, membri de sindicat din cele trei direcţii au votat pentru plecarea lui Diţă - conform informaţiilor publicate site-ul creat de persoane apropiate de Eduard Lovin şi Bogdan Iana.

Scandalul de la ANCOM reprezintă o lovitură dură pentru coaliţia PSD-ALDE care a modificat în primăvară legea de organizare a arbitrului telecom în mod special, pentru a-l alimina pe preşedintele României din procedura de numire a preşedintelui instituţiei. Controversele de la ANCOM le-au permis de altfel parlamentarilor din Opoziţie, ai USR în special, să atace PSD folosind ca exemplu situaţia de la arbitrul telecom.

 
Cuvinte cheie:
ancom
, presedinte
, psd
, guvern
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide