Guvernul a mai decis încă o dată să vândă acţiunile pe care România le deţine la operatorul Romtelecom. Nu este prima dată când guvernul face un astfel de anunţ, speram însă să fie ultima, adică vânzarea acţiunilor Romtelecom să aibă loc.
A vinde întregul pachet de acţiuni al statului, de 45,9%, nu este în interesul României. S-ar putea obţine o valoare pe acţiune mai mică prin „inundarea pieţei“ cu acţiuni cu o valoare între 500 mil. euro şi 750 mil. euro, mai ales în condiţiile unui context nefavorabil (macroeconomic, piaţa de capital).
După modelul Franţei, Germaniei, sau Greciei, unde statul deţine încă o poziţie minoritară în structura acţionariatului, uneori confortabilă, statul român ar trebui să vândă un pachet suficient de mare pentru a fi interesant pentru marile fonduri de investiţii, dar nu prea mare pentru ca statul să mai rămână cu un pachet important de acţiuni. Un pachet de 20-25% oferit spre vânzare ar putea fi atractiv pentru piaţă şi ar putea duce şi la obţinerea unei valori bune pe acţiune, fiind şanse mai mari de a fi suprasubscris. Un pachet de 20-25% ar putea permite statului român să obţină între 250 şi 450 mil. euro, în funcţie şi de condiţiile pieţei.
Fuziunea prealabilă a operatorilor Romtelecom şi Cosmote România ar mări interesul pentru acţiuni şi deci valoarea pe acţiune obţinută din listare.
Valoarea de piaţă
În anul 2012 Romtelecom înregistra EBITDA de 166 de milioane de euro, iar Cosmote de 120 de milioane de euro astfel că ar putea rezulta o valoare între 500 şi 750 de milioane de euro pentru participaţia statului de 45,99%. Listarea la bursă implică evaluarea operatorului la momentul vânzarii, astfel că la momentul vânzării, probabil în 2014, se vor lua în considerare rezultatele anului 2013, iar valoarea de piaţă va fi influenţată de condiţiile pieţei, de pachetul oferit spre vânzare, etc.
Vânzarea prin listare duală pe bursă
Listarea pe bursă este cel mai favorabil scenariu pentru România deoarece adresează întreaga piaţă de capital internaţională si nu un singur (potenţial) cumpărător, acţionarul majoritar. Aceasta ar însemna acordul acţionarului majoritar, care are preemţiune la vânzare. Acum circa doi ani, OTE nu se arăta interesată în cumpărarea unui pachet de acţiuni Romtelecom, iar între timp situaţia nu a evoluat favorabil astfel că ar fi de presupus că grupul OTE nu va dori sa cumpere întregul pachet oferit de statul român. Dacă acest acord se va obţine, vânzarea acţiunilor Romtelecom s-ar putea face pe bursă - ofertă publică iniţială pe o bursă din vestul Europei, Londra, de exemplu şi bursa din Bucureşti. Listarea duală ar proteja valoarea acţiunilor operatorului pe piaţa românescă de capital, o piaţă mai sensibilă.
Listarea la bursă implică mai mulţi cumpărători (fonduri de investiţii, investitori particulari, etc.), astfel că valoarea pe acţiune ar putea fi mai mare dacă oferta este suprasubscrisă, adică dacă pachetul nu este prea mare. Vânzarea directă către acţionarul majoritar ar putea conduce uneori la aprecierea incorectă a valorii companiei.
Fuziunea operatorilor Romtelecom şi Cosmote Romania înainte de vânzare!
Înainte de listare ar trebui realizată fuziunea operatorilor Romtelecom, în care România deţine 45,99% şi Cosmote România, în care Romtelecom deţine 30%, ambii deţinuţi de OTE, controlat de Deutsche Telekom. Ar trebui realizată fuziunea a doi operatori, fiecare cu problemele lui şi fiecare acţionând pe cont propriu într-o piaţă din ce în ce mai convergentă şi mai competitivă ajunsă la maturitate, într-un operator puternic capabil să concureze cu Vodafone şi Orange.. Ar rezulta un nou operator în care statul român ar deţine mai puţin (20-30’%), dar a cărui valoare ar fi mai mare decât valoarea celor doi operatori luaţi separat. Fuziunea ar crea sinergii - economii la cheltuieli, venituri sporite prin pachete totale de servicii - ‚5 plays’: voce fixă şi mobilă, Internet fix şi mobil, TV, care i-ar aduce un avantaj competitiv faţă de Vodafone şi poate şi faţă de Orange. Deutsche Telekom are astfel de experienţe în alte pieţe, astfel că fuziunea nu ar trebui să fie o problemă, dacă se doreşte. ANCOM sau Consiul Concurenţei nu ar trebui să aibă obiecţii, dată fiind complementaritatea reţelelor.
Folosirea rezultatului vânzării pentru "România Digitală’!
Fondurile rezultate din listarea Romtelecom ar trebui folosite pentru România Digitală - conectarea României la reţelele de telecomunicaţii. Astăzi 45% din populaţia României locuieşte în zonele rural unde utilizarea serviciilor de comunicaţii, dar şi activitaea economică este scăzută. Pâna acum banii generaţi de telecomunicaţii (privatizarea Romtelecom, licenţe 3G, etc.) au fost “atraşi de găurile negre” din economia României. Însă în ţările dezvoltate telecomunicaţiile sunt considerate motor al dezvoltării economice a ţării - creşterea cu 10% a penetrării accesului de bandă largă duce la creşterea cu circa 1% a PIB-ului. Banii rezultaţi din vânzarea unui pachet de acţiuni Romtelecom ar putea fi investiţi în dezvoltarea acoperirii cu reţele de mare viteză (CE are un plan cu termene 2013 şi 2020, pe care România ar trebui să-l respecte), adică în oferta de servicii de bandă largă, dar mai ales în stimularea cererii de servicii de bandă largă: creşterea adopţiei. Un rol important îl va avea “informatizarea” întregului aparat de stat (administraţie, educaţie, cultură, sănătate, etc.), care să permită o interfaţă electronică, accesibilă şi prietnoasă cu românul oriunde se află.
Dr. Nicolae Oacă, consultant telecomunicaţii
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 26.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
