Ministerul Comunicaţiilor şi Telekom cred că în acest an chiar vor finaliza construcţia RO-NET, reţeaua de 4.500 km de fibră optică din mediul rural. VIDEO

4 iul 2016 Autor: Adrian Seceleanu

RO-NET, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură de comunicaţii din România - cu un buget de 53 mil. euro doar în acest an -, care are ca scop conectarea prin fibră optică a aproape 800 de localităţi izolate din mediul rural unde există probleme chiar şi cu acoperirea reţelelor de telefonie mobilă, ar putea fi finalizat de această dată în termen, respectiv la finele acestui an, au declarat, vineri, reprezentanţii Ministerului Comunicaţiilor (MCSI) - instituţia care a lansat proiectul - şi ai Telekom România, grupul care a câştigat contractul de execuţie.

„Până astăzi putem să spunem că am finalizat peste 200 de locaţii, peste 200 de şantiere, urmând că ele să intre într-o etapă de recepţie. De asemenea peste 100 de alte şantiere sunt în diferite faze de execuţie. Vom merge în fiecare lună de aici înainte cu o rată de peste 100 de şantiere pe lună, pe care le vom pune în funcţiune. (…) Ne dorim ca până la sfârşitul acestui an să finalizam atât absorbţia fondurilor alocate în acest proiect cât şi punerea în funcţiune a tuturor locaţiilor care sunt integrate în proiectul RO-NET”, a declarat Horaţiu Anghelescu, secretar de stat în cadrul MCSI, în cadrul unei vizite efectuate într-una dintre localităţile din judeţul Vaslui unde reţeaua a fost finalizată.

“Vom accelera ritmul de implementare al infrastructurii de fibră optică pentru că ne dorim să aducem internetul cât mai repede în casele a peste 400.000 de români în toate zonele acoperite de proiectul RO-NET”, a spus şi Ovidiu Ghiman, director comercial business în cadrul Telekom România.
Proiectul, care este finanţat în proporţie de 83% din fonduri europene nerambursabile, ar fi trebuit să fie gata anul trecut însă obiectivul a fost ratat, Ministerul Comunicaţiilor şi Telekom acuzându-se atunci reciproc că nu au făcut toate demersurile necesare pentru a executa în timp reţeaua.

De la semnarea contractului dintre cele două părţi în 2014, este pentru prima oară când reprezentanţii Telekom şi MCSI au organizat o deplasare în teren cu media pentru a prezenta stadiul proiectului RO-NET. O premieră o reprezintă şi faptul că reprezentanţii MCSI şi Telekom, care au o relaţie încordată pe mai multe subiecte, au părut să aibă puncte de vedere comune în legătură cu proiectul RO-NET şi au manifestat în egală măsură optimism în legătură cu respectarea termenului de finalizare a execuţiei.

MCSI deţine un pachet de 45,9% din acţiunile fostului Romtelecom, parte a grupului Telekom. Până în prezent s-a decontat de la Comisia Europeană aproximativ 22% din valoarea totală a proiectului iar stadiul de realizare este de 25%.

Proiectul este unul important pentru economie nu doar pentru că le oferă locuitorilor acces la servicii de comunicaţii ci şi pentru că a generat comenzi semnificative pentru companii locale sau cu operaţiuni locale, a declarat Ovidiu Ghiman. “O altă axă de sprijin a economiei o reprezintă sprijinul pentru producătorii de materiale care au operaţiuni în România. Cea mai mare parte a materialelor utilizate în acest proiect au fost produse în România. Vorbim de fibră optică produsă la Slatina, vorbim de cabinetul din spate care este produs în Botoşani sau în Bucureşti, vorbim de alte elemente care sunt produse de companii care au fabrici în România. Este un element important pentru că este o infuzie importantă de capital în momentul de faţă în economie”.

Ghiman a insistat asupra faptului că RO-NET este un proiect prioritar pentru Telekom şi că execuţia va fi accelerată. “Telekom România are printre obiectivele de afaceri (…) dorinţa de a contribui serios şi semnificativ la digitalizarea României. Din acest punct de vedere proiectul RO-NET reprezintă o oportunitate importantă, reducând decalajul de dezvoltare între diferite regiuni geografice. De aceea proiectul RO-NET este o prioritate pentru Telekom România în acest moment. Vă spuneam că vă vom oferi mai multe detalii despre ceea ce înseamnă efortul de dezvoltare al acestei infrastructuri şi despre care sunt beneficiile pentru comunitatea locală. Am să vă dau doar câteva exemple: în etapa de evaluare au fost parcurşi peste 5.000 de kilometri de trasee la pas pentru a se executa măsuratorile. În etapa de autorizare au fost peste 350.000 de pagini de documente tehnice şi avize, toate acestea au fost depuse pentru a obţine autorizaţiile de construcţie. S-au obţinut în momentul de faţă aproximativ 8.800 de avize din cele peste 9.300  necesare. Ca să vă mai dau câteva exemple: se vor dezvolta aproximativ 4.500 de kilometri de fibră optică, trasee supra sau subterane. Aproximativ o jumătate dintre aceste trasee sunt pe un suport existent, pentru cealaltă jumătate se vor instala aproximativ 50.000 de stâlpi, deci din nou un efort semnificativ. Pentru primele 200 de localităţi executate, dintre care 100 sunt deja recepţionate am avut peste 1.500 de oameni care au lucrat în teren efectiv. Aş vrea să menţionez că din toată perioadă de execuţie a proiectului practic cea mai mare parte a efortului a fost în partea de autorizare, efectiv în teren am petrecut până acum aproximativ 2 luni.”

În Măscurei, spre exemplu, una dintre localităţile unde proiectul RO-NET a fost finalizat, compania a fost nevoită să construiască o reţea de stâlpi noi de beton pe o distanţă de peste 4 kilometri pe care să monteze cablul de fibră optică, de la drumul principal până la şcoală - acolo unde au fost montate în interiorul unui “cabinet” (un spaţiu tehnic de forma unui dulap din metal - n. red.) echipamentele necesare funcţionării reţelei.

“Practic, configuraţia asta este replicată în toate cele 783 de localităţi din proiect. Noi ne propunem prin proiectul ăsta să extindem reţeaua de fibră optică din localităţile mari până în localităţile acestea izolate unde pentru niciun operator nu a fost economic viabil să construiască această infrastructură. Vorbim de foarte mulţi bani de investit în fibră optică şi în suport - stâlpi, suport îngropat”, a explicat Florin Petolea, CEO al Nextgen Communications (companie parte a grupului Telekom România) şi responsabil de proiectul RO-NET. Petolea, care a fost în trecut CEO al subsidiarei gigantului Alcatel Lucent din România, este unul dintre cei mai cunoscuţi manageri de pe piaţa locală de comunicaţii.

“Cabinetul” montat la şcoala din Măscurei, similar cu cele care au fost sau vor fi montate în celelalte 782 de localităţi, are un segment rezervat interconectării cu reţeaua de fibră optică şi unde există şi bateriile care să susţină funcţionarea în cazul unei pene de curent, şi un altul dedicat echipamentelor pe care le vor instala operatorii care vor livra efectiv servicii către populaţie. “Orice operator va dori să furnizeze aceste servicii în localitate va avea un spaţiu dedicat acolo şi o capacitate de transport către reţeaua proprie. Accesul la acest spaţiu este liber, este trecut în contractul de concesiune pe care Telekom îl va avea, Telekom urmând să exploateze această reţea pentru următorii 18 ani”, a explicat Petolea.

La şoala din Măscurei, care are toaletele în curte şi nu este dotată cu aer condiţionat, învaţă aproximativ 60 de copii, spune Maricel Gîfu, primar comuna Pogana.
Câţi oameni sunt în localitate? 700-800, dar “puţini tineri”. “Aproximativ 70% din oameni sunt plecaţi la muncă în străinătate. Au rămas părinţii. Activitatea este în principal legată de agricultură şi creşterea animalelor”.

Este util proiectul RO-NET? ”Ne bucurăm pentru acest program RO-NET pe care îl inaugurăm pentru că părinţii pot ţine aproape aşa de copiii lor, de nepoţi, să vorbească prin internet. Seara vin aici copiii, părinţii şi se conctează la reţeaua WI-FI, cei care vor să vorbească în străinătate. Se strâng aici în jur lângă şcoală. Este un lucru foarte benefic”.

Gîfu s-a declarat optimist în ceea ce priveşte perspectivele ca firme private să vină în localitate şi să înceapă să ofere servicii de televiziune, internet şi voce pe baza infrastructurii construite în cadrul proiectului RO-NET. “Eu cred că vor veni companii să ofere servicii de internet şi televiziune pe baza reţelei RO-NET şi cred că va exista şi cerere. Şase luni va fi gratuit accesul din ce am înţeles. Au venit vreo două - trei firme particulare să se intereseze de situaţie.”

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.07.2016

 
Cuvinte cheie:
comunicatii
, finalizare
, mediul rural
, minister
, retea
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide