"Am întâlnit câţiva antreprenori din IT într-o altă ţară europeană şi mi-am dorit să înfiinţez o companie de servicii software în România. Cum încă lucram la IIRUC Bucureşti, cea mai mare firmă de servicii IT&C, şeful meu mi-a spus că orice vreau să fac este în competiţie cu IIRUC", îşi aminteşte Marcel Borodi, preşedintele Brinel.
Borodi a renunţat atunci la un job stabil pentru a da curs ideii de a construi o firmă de IT. Credea atât de mult în această idee, încât n-a luat în considerare renunţarea la salariu (soţia era încă studentă, iar locuinţa în care stăteau era închiriată) şi nici dificultăţile ce se puteau ivi.
În perioada 1987-1991 Borodi a lucrat pentru IIRUC Bucureşti, iar în anul 1991 a renunţat la acest job pentru a fonda grupul Brinel. Prima companie Brinel a fost înfiinţată în vara anului 1991, când competiţia pe piaţa locală era încă la început, însă, cu toate acestea, existau la acea dată firme care dispuneau deja de resurse consistente.
"La început, sediul companiei a fost apartamentul cu două camere în care locuiam cu familia. Nu dispuneam de resurse pentru investiţii, iar economiile din salariu ne asigurau necesarul pentru 2-3 luni de funcţionare.
S-au alăturat un coleg care se pricepea foarte bine la calculatoare şi soţia care tocmai absolvise ingineria", spune preşedintele Brinel. La început, activitatea principală era service-ul de calculatoare, iar în primul an de funcţionare compania avea 5 angajaţi.
"Activitatea de început se baza doar pe serviciile pe care le puteam noi asigura. Competiţia locală vindea sute de calculatoare pe an, iar noi speram atunci doar să le luăm în service şi să asigurăm buna lor funcţionare. Îmi amintesc că o parte din oamenii actuali de succes ai Clujului aveau la acea dată activităţi economice focalizate pe IT. Ei au găsit pe parcurs domenii mai profitabile, însă noi am continuat în IT", precizează Borodi.
După o perioadă de câteva luni, sediul Brinel a fost mutat într-un hotel din centrul Clujului. Un an mai târziu, Brinel devine primul producător de calculatoare sub marca proprie, Alpis. Firma începe să vândă computere asamblate din componente importate şi instalează prima reţea de calculatoare. În 1993 Brinel ajunge pe primul loc în topul firmelor de IT din Cluj şi devine partener al Compaq. Un an mai târziu se înfiinţează firma Net Brinel, ca networking integrator, care a devenit în prezent cea mai mare companie a grupului. În 2010 Net Brinel a avut o cifră de afaceri netă de 66,4 mil. lei (15,8 mil. euro), în creştere cu 68% faţă de anul precedent.
Totodată, în 2010 câştigul net obţinut a fost de 6,7 mil. lei (1,6 mil. euro), dublu faţă de nivelul realizat în anul anterior, conform datelor financiare publicate de companie.
Odată cu înfiinţarea companiei Net Brinel în anul 1994, Brinel devine integrator de sisteme IT şi oferă soluţii integrate de hardware şi software.
Primii paşi în piaţa dezvoltării software sunt făcuţi însă în anul 1996, când Brinel achiziţionează pachetul majoritar al Centrul de Informatică Minieră şi instalează prima reţea de fibră optică. Un an mai târziu clujenii demarează colaborarea cu Microsoft.
"Am încercat să creştem sănătos fără salturi dramatice şi fără exagerări. Cea mai stabilă şi clară perioadă în evoluţia afacerii Brinel a fost între anii 2000 şi 2008. În acea perioadă direcţia României părea clară, iar evoluţia părea a fi mereu crescătoare. Până în anul 1999, lipsa valutei, evoluţia cursului de schimb şi hiperinflaţia ne-au afectat cel mai mult. Era cerere suficientă în piaţă, dar n-o puteam acoperi din cauza lipsei resurselor financiare", îşi aminteşte Borodi.
În anul 2000 Brinel a deschis sediul din Bucureşti, iar un an mai târziu compania a devenit partener al HP şi distribuitor autorizat al LG. Anul 2002 a venit cu două achiziţii pentru Brinel, în condiţiile în care clujenii au preluat 2 companii de IT din Oradea (Ro et Co International - Value Added Reseller şi Informatica Oradea). Brinel se extinde în ţară începând cu anul 2003, când inaugurează două sedii, la Oradea şi Timişoara, urmând în 2005 deschiderea sediului logistic din parcul industrial Tetarom I din Cluj. Urmează în 2007 extinderea grupului Brinel în Sibiu prin achiziţionarea pachetului majoritar al companiei Promedia.
În 2010 Brinel a derulat proiecte importante pe segmentul de utilităţi prin implementarea de centre de date, un proiect de eadministraţie cofinanţat din fonduri europene, precum şi un proiect de creştere a competitivităţ ii pe zona de e-learning, conform conducerii companiei. Totodată, Brinel a câştigat contracte pe segmentul educaţional, un proiect finalizat deja fiind implementarea unui sistem electronic integrat de educaţie în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.
Pe de altă parte, criza financiară nu a ocolit activitatea Brinel, iar cea mai grea decizie din 2010 luată de Borodi a fost renunţarea temporară la o parte din firmele din grup, mai exact la companiile nerentabile.
Anul trecut din grupul Brinel făceau parte companiile Net Brinel, IT Brinel Distribution, Brinel PC Prod şi Dataservice Brinel.
Activitatea Net Brinel, cea mai importantă companie deţinută de Borodi, înseamnă circa 90% din afacerile grupului. În 2010 grupul Brinel a realizat o cifră de afaceri totală de peste 77 mil. lei (circa 18 mil. euro), iar estimările pentru 2011 prevedeau o creştere a afacerilor de maxim 5% faţă de anul anterior, nefiind exclusă însă şi varianta unui recul de 5%.
Brinel nu a comunicat până în prezent rezultatele financiare pentru 2011, nici nu a făcut estimări pentru anul în curs.
"IT-ul în sine s-a modificat dramatic în toţi aceşti ani, România a parcurs şi ea un drum al transformărilor, ba chiar lumea întreagă parcă şi-a aruncat busola în ultima perioadă. Dacă mai adăugăm dificultăţile naturale ale unei organizaţii în creştere, avem o imagine a provocărilor peste care am trecut", spune preşedintele Brinel.
În ceea ce priveşte relaţia cu statul, Borodi spune că acesta ar trebui să intervină cât mai puţin în economie, însă pe de altă parte ar trebui să asigure un climat stabil şi echilibrat, cu respectarea regulilor jocului economic.
Proprietarul Brinel îşi aminteşte că la inceputul anilor '90, investitorul privat era privit cu multă neîncredere, uneori chiar cu o doză de agresivitate. În timp însă firescul situaţ iei s-a impus, iar experienţa organelor de control a crescut. "La un curs de finanţe, la care am participat, era un joc care simula piaţa reală. Prima acţiune la începutul unui nou an financiar era plata obligaţiilor faţă de stat. Ca să poţi cere, trebuie mai întâi să dai. Noi am ales să ne plătim taxele şi impozitele la timp. Nu e uşor având o legislaţie în continuă mişcare", a precizat Borodi.
"Aştept încă banca partener care să-şi asume minime riscuri calculate în economia reală"
Brinel lucrează cu mai multe bănci, printre care ING, BCR, Banca Transilvania sau Banca Comercială Carpatica. Borodi este de părere că băncile sunt deosebit de importante în evoluţia unei economii, iar buna colaborare cu acestea reprezintă o condiţie strict necesară în dezvoltarea unei firme.
"La început, relaţia cu băncile s-a bazat mai mult pe operarea activităţilor financiarmonetare şi pe schimbul valutar. În anul 1996 a intervenit şi primul credit relevant pentru a susţine lipsa de capital de lucru, generat de plata unor achiziţii de active. De atunci, creditarea a fost o activitate cvasicontinuă. Chiar dacă avem o colaborare constructivă, aştept încă banca partener care să- şi asume minime riscuri calculate în economia reală", a ţinut să precizeze Borodi.
Preşedintele Brinel a mai spus că nu există în prezent probleme cu accesarea creditelor, însă condiţiile sunt încă departe de a fi facile.
"Din 1997 avem o colaborare stabilă cu ING Bank. Majoritatea proiectelor noastre din ultimii 15 ani au fost finanţate de către ING", a precizat Borodi.
"Ceaţa persistă încă în domeniul IT. Nevoia creşte, dar nu se transpune într-o cerere solvabilă de proiecte. Fondurile sunt prioritare, dar absorbţia e încă lentă. Teama de riscul unor noi investiţii pare mai mare decât nevoia de dezvoltare şi încă sunt turbulenţe greu de estimat. La fiecare început de an sperăm într-o creştere a pieţii, însă uşor ajungi să crezi ceea ce-ţi place", a spus Borodi.
Brinel are în prezent circa 160 de angajaţi în centrele din Cluj-Napoca, Sibiu, Oradea, Braşov şi Bucureşti şi dezvoltă soluţii informatice prin integrarea de aplicaţii şi tehno logie software, hardware, comunicaţii şi servicii.
În zona aplicaţiilor şi tehnologiilor software, compania colaborează cu Microsoft, Oracle, HP, IBM, Cisco, EMC şi Vmware.
Din portofoliul de clienţi al Brinel fac parte companiile MOL, Ursus, Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, Lek, Terapia Ranbaxy, Aviva, UPC, GSK.
"Ne-am transformat radical în anii de criză. Am trecut de la produse fizice la servicii, iar de la activităţi la sediul clientului ne îndreptăm tot mai mult spre cloud services. Nu este prea uşor de previzionat ce vom face peste 10 ani, dar peste 5 ani vom fi un jucător relevant în domeniul serviciilor IT de tip cloud", a afirmat Marcel Borodi.
Acesta a mai spus că, reinventarea continuă este o stare normală în IT, dar nu se face singură şi presupune eforturi susţinute. Renunţarea de către Brinel în perioada de criză la asamblarea de calculatoare, a dus la diminuarea conştientă a volumului de vânzări, dar şi la posibilitatea de a utiliza resursele eliberate pentru dezvoltarea noilor direcţii.
"Recrutăm în continuare noi specialişti şi-i instruim pe cei existenţi, pentru a acoperi nevoile tot mai sofisticate ale proiectelor bazate pe tehnologii noi, a mai multor producători de soft şi hard. Ne focalizăm în special pe domeniul educaţiei, al companiilor din domeniul utilităţilor, al producţiei de echipamente, dar avem bune rezultate şi pe segmental companiilor medii-mari", spune preşedintele Brinel.
Aplicaţiile pentru managementul resurselor companiei, managementul activelor, managementul relaţiei cu clienţii, soluţii pentru centrele de date, cloud computing, stocare avansată reprezintă o mare parte din direcţiile prioritare ale Brinel.
Întrebat dacă au fost momente când s-a gândit să vândă afacerea sau să abordeze alte domenii de activitate, proprietarul Brinel a spus:
"Din anul 1976 sunt convergent cu IT-ul, adică monoton şi mărginit. Nu cred că aş şti să fac mai bine altceva şi poate nu cu aceeaşi plăcere. Iar dacă vinzi o companie în care ai investit o parte din tine, cu ce rămâi în afară de bani ? Iar banii în ce-i investeşti ca să nu-i pierzi?"
De-a lungul timpului Brinel a stârnit interes în acest sens, fiind primite diverse propuneri de preluare din partea diverşilor investitori. Până în anul 2008, ofertele erau mai rare, dar mult mai consistente, mai serioase. Acum există un interes mare faţă de preluarea firmelor româneşti şi aşteptări pentru obţinerea unor preţuri foarte bune'', a concluzionat şeful Brinel. Chiar dacă nu şi-ar vinde businessul, Borodi ar vrea însă să se implice în parteneriate strategice, încheiate pe mai mulţi ani. Proprietarul Brinel vede o provocare, atunci când vine vorba să dea timpul înapoi şi s-o ia de la capăt.
"Într-un fel, demarăm an de an noi afaceri în IT, dar cu siguranţă nu de la zero. Avem o experienţă acumulată. Cu adevărat de la zero pare mult mai greu, dar nu imposibil. Sigur e o provocare", a prezizat Borodi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
