Guvernul României a stabilit că toţi banii care vor fi încasaţi în acest an din cea mai mare vânzare de licenţe de comunicaţii mobile din istoria României - aproximativ 200 mil. euro - vor fi cheltuiţi integral pentru agricultură şi ajutoare pentru fermierii afectaţi de secetă şi nu pentru proiecte IT&C, conform unei declaraţii a primului-ministru Victor Ponta.
"(…) Suntem în măsură să începem proiectele pentru a sprijini producătorii agricoli afectaţi de secetă, practic, una din sursele importante de venituri pentru bugetul nostru în cadrul lunii octombrie, în mod normal, în urma unei licitaţii organizate de Ministerul Comunicaţiilor, toţi banii proveniţi din această licitaţie vor merge pentru sprijinirea agriculturii şi în special, sigur, a agricultorilor care au fost afectaţi de secetă", a spus premierul Ponta la finalul şedinţei de Guvern din data de 23 august, conform transcrierii oficiale publicate de Biroul de presă al Guvernului.
Decizia Guvernului de a transfera toţi banii către agricultură este o mare eroare, afirmă Marius Fecioru, care a fost până în luna mai secretar de stat (din partea PD-L) la Ministerul Comunicaţiilor (MCSI). "Banii ar trebui să fie investiţi tot în IT&C pentru că aici România are cel mai mare potenţial. Acesta este şi domeniul care aduce cele mai mari satisfacţii României - dacă ne uităm la competiţiile internaţionale de informatică", a spus Fecioru. El a adăugat că foarte multe proiecte IT&C au fost blocate sau amânate din lipsă de fonduri, astfel că acum ar fi fost momentul ca acestea să fie deblocate.
"Măcar o parte din bani ar trebui să fie investiţi în trecerea la televiziunea digitală, pentru că suntem ultima ţară din UE la acest capitol. Sunt atâtea proiecte care au stagnat până acum pentru că nu au fost bani şi care ar putea fi activate."
Întrebaţi dacă au susţinut decizia adoptată de Executiv şi dacă nu cred că măcar o parte din bani nu ar fi putut fi utilizaţi pentru realizarea unor proiecte IT&C, oficialii Ministerului Comunicaţiilor au precizat pentru ZF că decizia privind destinaţia sumelor nu le aparţine. "Conform hotărârii de guvern, banii se duc la bugetul de stat (Ministerul de Finanţe). Mai departe, Guvernul este acela care va decide ce se va întâmpla cu acei bani", au precizat pentru ZF oficiali ai MCSI.
Pe de altă parte, Eugen Schwab Chesaru - directorul pentru Europa de Est a companiei de analiză Pierre Audoin Consultants (PAC), afirmă că impactul unor investiţii de 100 - 200 mil. euro ale statului în proiecte IT&C ar fi enorm şi ar fi resimţit de un număr mult mai mare de cetăţeni.
"Să spun aici cu cât s-ar schimba administraţia publică din România dacă 100 mil euro s-ar investi în proiecte IT?Să spun câtă economie (de personal, de resurse în general) s-ar face prin implementarea inteligentă de soluţii IT de 100 mil. euro în ministere şi agenţii guvernamentale?Să spun câte milioane de cetăţeni ar fi mai mulţumiţi de relaţia cu statul (pe care-l finanţează) dacă măcar 100 mil. euro ar fi investiţi în sisteme electronice inteligente precum în ţări ca Austria sau Germania? Să spun cum ar decurge acţiunile poliţiei dacă ar avea implementate sisteme IT inteligente de 100 mil. euro?Să spun ce proiecte IT de 300 mil. euro s-ar putea face în IT cu 100 mil. euro de la stat şi 200 mil. euro de la Bruxelles?", a comentat pentru ZF directorul pentru Europa de Est al companiei de analiză Pierre Audoin Consultants.Conform datelor PAC, statul român cheltuie anual pentru soft şi servicii informatice 214 mil. euro, a adăugat Chesaru.
Declaraţia făcută de premier în data de 23 august conţine două erori - licitaţia este organizată în realitate de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) şi nu de Ministerul Comunicaţiilor, iar banii de la operatori vor fi plătiţi de fapt în luna noiembrie, nu în octombrie - luna în care se anunţă rezultatele finale ale "competiţiei".
România scoate la vânzare luna viitoare cea mai mare cantitate de spectru radio din istorie, iar o parte dintre licenţe le va permite câştigătorilor să lanseze pe piaţa locală şi servicii de date 4G.
Licitaţia ar putea aduce României peste 700 mil. euro din taxele de licenţă - dacă toate blocurile de frecvenţă vor fi vândute. Banii vor fi plătiţi de câştigători în două tranşe - o parte de aproximativ 200 mil. euro până la data de 30 noiembrie, iar diferenţa - o sumă ce poate fi de peste 500 mil. euro - până la jumătatea anului viitor, conform unei hotărâri adoptate anterior de Guvernul Ponta.
Din această sumă, 234 mil. euro vor ajunge la Ministerul Apărării, care îi va folosi pentru a elibera până în decembrie 2013 o parte din frecvenţele radio scoase la vânzare şi pe care instituţia le utilizează în prezent. Pentru a putea elibera frecvenţele radio, MApN ar trebui să primească cele 234 mil. euro până la jumătatea anului viitor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
