Business Hi-Tech

Şeful arbitrului telecom despre cei 8 ani de mandat: “Am pus în prim-plan drepturile utilizatorilor”. Evenimente şi controverse ale perioadei 2009-2017. Momentul în care Guvernul Ponta şi-a adus aminte de ANCOM. Cine ar vrea să-i ia locul lui Cătălin Marinescu

Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM în perioada aprilie 2009 - aprilie 2017: Operatorii au înţeles credinţa noastră fermă că motorul pentru investiţii este competiţia

Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM în perioada aprilie 2009 - aprilie 2017: Operatorii au înţeles credinţa noastră fermă că motorul pentru investiţii este competiţia

Autor: Adrian Seceleanu

28.03.2017, 03:00 674
Am pus în prim-plan interesele utili­zatorilor finali şi am stimulat, prin deciziile mele, operatorii de comunicaţii să facă investiţii, astfel că las acum în urmă o piaţă de comunicaţii dinamică, funcţională şi com­petitivă, şi-a caracterizat Cătălin Marinescu mandatul record de 8 ani de zile în fruntea Autorităţii Naţionale de Re­gle­mentare în Comunicaţii (ANCOM) - instituţia arbitru pentru o piaţă, de 4 miliarde de euro pe an, de comunicaţii şi servicii poştale.
 
El şi-a dat demisia pentru a prelua o poziţie de conducere în cadrul Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU), cu sediul la Geneva, începând cu luna mai.
 
„Operatorii au înţeles credinţa noastră fermă că motorul pentru investiţii este competiţia şi s-au aliniat la aceste principii“, a punctat Marinescu în cadrul unei conferinţe de presă în cadrul căreia şi-a prezentat bilanţul activităţii. „Dacă ne uităm pe datele Institutului Naţional de Statistică, vedem că investiţiile în acest domeniu au fost de peste 5 miliarde de euro în ultimii 8 ani şi ele vor continua“.
 
ANCOM, una dintre cele mai puternice instituţii de reglementare de pe piaţa locală, ale cărei decizii au impact puternic asupra companiilor de comunicaţii, şi cu un buget anual de 70-80 mil. euro format în principal din taxele plătite de operatori pentru utilizarea spectrului radio, a fost practic condusă doar de Marinescu din 2009 încoace, după ce a fost numit de preşedintele Traian Băsescu la propunerea premierului Emil Boc. Marinescu ar fi trebuit să aibă şi doi vicepreşedinţi, însă din 2009 până în prezent niciunul dintre partidele aflate la guvernare nu a fost interesat să numească şi nişte secunzi pentru şeful ANCOM. Mandatul de 6 ani al lui Marinescu s-a încheiat în aprilie 2015, însă de atunci până în prezent fie nu a existat interes fie nu a existat un acord între guvern şi preşedinţie pentru numirea unui nou şef, astfel că el a rămas pe poziţii până la momentul în care şi-a înaintat demisia (care va intra în vigoare la finele lunii aprilie). Guvernul Ponta a încercat să-l pună în 2015 la vârful ANCOM pe Alexandru Petrescu, fost şef al Poştei, în prezent ministru pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, însă tentativa nu a primit undă verde de la preşedintele Klaus Iohannis, astfel că a eşuat.
 
Cătălin Marinescu a menţionat de altfel de mai multe ori în cadrul conferinţei că a condus practic „singur“ ANCOM şi că în acest context a încercat să dezvolte experţii din cadrul organizaţiei.
 

“În ce priveşte organizaţia pe care am condus-o singur timp de 8 ani… Tocmai din acest motiv am considerat că trebuie să luăm măsuri ca să dezvoltăm experţii pe care îi avem în cadrul organizaţiei. Las o organizaţie cu oameni competenţi şi motivaţi cu dotări moderne”.

Întrebat ulterior dacă absenţa celor doi vicepreşedinţi a fost un plus sau un minus pentru ANCOM, Cătălin Marinescu a precizat însă că a avut întotdeauna pe cine să se bazeze atunci când a fost pus în faţa unor decizii “delicate”. “Am avut nişte colegi excepţionali, ar fi fost un minus dacă nu aveam pe cine să mă bazez, dar am avut întotdeauna şi în orice tip de problemă pe cine să mă bazez şi cu cine sa ma sfătuiesc. Altfel în conducerea colectivă exact despre asta este vorba - să ai cu cine să te sfătuieşti să iei cele mai bune decizii la un moment dat pentru că au fost - ca în orice organizaţie - momente în care trebuia să iei decizii rapid, şi care chiar influenţau foarte mult, dar întotdeauna am avut pe cine să mă bazez”.


Drumul până la vârful ANCOM

Cătălin Marinescu a fost propus este primul şef al instituţiei care şi-a dus la capăt întreg mandatul de 6 ani. Foştii şefi ai arbitrului telecom Ion Smeeianu, Dan Georgescu şi Liviu Nistoran au fost schimbaţi prin decizii politice, înainte de expirarea mandatelor, prin modificări aduse legii de funcţionare a autorităţii. Ultima modificare, din 2009, a introdus şi această formulă de schimbare a preşedintelui ANCOM doar în urma unui acord între preşedinte şi premier.

Care a fost drumul parcurs până în fruntea arbitrului telecom? Născut în localitatea Feteşti din judeţul Ialomiţa în 1963, Cătălin Marius Marinescu a absolvit Facultatea de electronică şi telecomunicaţii din cadrul Politehnicii din Bucureşti şi a lucrat la Institutul pentru Prospecţiuni Geologice şi Geofizice în perioada 1998-1990. Şeful ANCOM a practicat scrima - sabie timp de 14 ani, ajungând campion naţional la echipe de tineret şi a fost membru al echipei de sabie CSS Slobozia. Din 1990, timp de 15 ani, a lucrat la Romtelecom, unde a avansat în ierarhie la nivelul judeţului Ialomiţa, iar apoi până la nivelul de conducere central, în Bucureşti. Până în 2008 a fost şi consilier judeţean în Ialomiţa, din partea PD-L. În anul 2005, Marinescu face pasul către administraţie renunţând la postul de la Romtelecom pentru a deveni preşedinte al Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei (IGCTI), o agenţie guvernamentală în subordinea Guvernului. Din această funcţie, un an mai târziu, Marinescu gestiona o licitaţie pentru licenţe 3G, care a fost câştigată de RCS & RDS şi Zapp. Marele pierzător - Cosmotea fost nevoit să-şi schimbe planurile şi după trei ani a cumpărat Zapp pentru licenţa 3G şi baza de clienţi business. În 2007, IGCTI fuzionează cu autoritatea de reglementare în comunicaţii, iar Marinescu îşi pierde postul. Devine, în schimb, director adjunct al Centrului de calcul al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. În anul 2009 el ajunge şef al ANCOM.

Cătălin Marinescu a fost perceput ca un bun profesionist pe piaţa locală, având în vedere nu doar studiile de specialitate şi cariera de la Romtelecom sau perioada în care a condus IGCTI, ci şi comparaţia cu personajele puse de partide de-a lungul timpului în fruntea Ministerului Comunicaţiilor. “Este un luptător”, comentează sec o sursă din industria de telecom.

De când a devenit şeful IGCTI şi a intrat în contact direct cu media, Cătălin Marinescu s-a dovedit a fi în permanenţă foarte atent la detalii, la mesajele transmise, la mediile şi momentul în care ele sunt "difuzate". Anii de scrimă par să fi lăsat urme: Marinescu s-a arătat mereu capabil şi de "înţepături" - bine gândite - niciodată virulente însă adesea dureroase - fie către media, fie către operatori sau alte instituţii. Diplomaţia şi atenţia la detalii au caracterizat de altfel de-a lungul anilor şi relaţia cu media, care a fost deschisă fără a deveni însă una familiară, ci păstrată în limitele unor reguli similare celor din marile corporaţii. Un bun vorbitor în public, Marinescu nu a evitat  nici conferinţele, şi nici întâlnirile cu media.

Predictabilitate şi stabilitate

Care este una dintre realizările principale ale mandatului? “Ce cred că am reuşit să realizăm, să realizez eu ca preşedinte şi Autoritatea a fost că am dat o predictabilitate cadrului de reglementare şi o stabilitate, stabilitate care a fost în beneficiul celor care au vrut să investeasca şi să inoveze”, a spus Marinescu în cadrul conferinţei.

Licitaţiile de spectru au fost unele dintre cele mai mari evenimente pe care le-am gestionat pe durata mandatului de la ANCOM, a spus Cătălin Marinescu, nominalizând licitaţia din 2012, care a adus statului venituri de aproape 700 mil. euro drept cea mai importantă dintre ele. “Am avut 3 licitaţii importante, poate cea mai importantă a fost cea din 2012 când am colectat aproape 700 milioane de euro pentru bugetul de stat şi când am pus pe piaţă cu 80% mai mult spectru faţă de ce era înainte”. În materialul distribuit cu ocazia conferinţei de bilanţ este de altfel menţionată şi “capacitatea instituţională a ANCOM de a concepe, organiza şi aplica fără cusur licitaţiile”.

Licitaţia din 2012 a fost totuşi subiectul unor controverse şi chiar a unei acţiuni în instanţă, prin care Vodafone, al doilea jucător de pe piaţa locală de telefonie mobilă, a cerut de la ANCOM despăgubiri de 15 mil. euro pentru „prejudiciul“ creat companiei de faptul că o parte din spectrul radio achiziţionat în anul 2012 de la statul român nu putea fi utilizat în peste 20 de judeţe, în conformitate cu condiţiile descrise în caietul de sarcini - din cauza unor interferenţe generate de companii de comunicaţii din Ucraina. Acţiunea în instanţă a Vodafone a fost respinsă de Curtea de apel Bucureşti. Problema cu care s-a confruntat Vodafone a fost totuşi punctul de plecare al unei iniţiative legislative care viza despăgubirea tuturor operatorilor de comunicaţii care se aflau într-o situaţie asemănătoare. Pe fondul deselor schimbări guvernamentale, proiectul nu a mai trecut prin guvern iar în prezent nu este clar dacă acesta mai are şanse să fie pus în discuţie.

În perioada premergătoare licitaţiei autorităţile - în special Ministerul Comunicaţiilor - avansaseră scenarii extrem de optimiste privind atractivitatea pieţei locale de telecom, care includeau intrarea în joc a unor operatori noi din SUA sau Asia, spre exemplu.

La licitaţia din 2012 nu s-a prezentat până la urmă decât un singur jucător nou (relativ) surpriză - 2K Telecom, deţinut de fratele politicianului Sebastian Ghiţă. 2K Telecom a vândut ulterior licenţa câştigată către RCS&RDS, care a folosit-o pentru a lansa servicii 4G. În prezent 2K este în insolvenţă.

Sumele maxime obţinute din licitaţie la care spera statul, de aproape un miliard de euro, nu au fost atinse, în condiţiile în care operatorii nu au fost interesaţi de întreg spectrul disponibil. Dacă ar fi vândut întreg spectrul radio scos la vânzare ANCOM ar fi încasat aproape 730 mil. euro.

Dan Georgescu, fost preşedinte al arbitrului telecom, în prezent preşedinte al Asociaţiei Operatorilor de Telecomunicaţii din România (AOTR), susţine în legătură cu aceeaşi licitaţie din 2012 că date esenţiale ale acesteia au fost modificate în urma intervenţiei ministrului comunicaţiilor de la acea dată Dan Nica în condiţiile în care proiectul iniţial al ANCOM ar fi favorizat un operator şi ar fi lovit în jucătorii mari deja existenţi pe piaţa de telefonie mobilă. Proiectul caietului de sarcini pentru licitaţie a fost într-adevăr puternic contestat şi discutat, varianta finală a acestuia fiind definitivată după întâlniri la care au participat şefii Ministerului Comunicaţiilor, ANCOM şi Consiliului Concurenţei.
Georgescu a mai criticat, printre altele, prestaţia ANCOM şi pentru nivelul taxelor percepute de la operatori (acestea sunt estimate la peste 356 mil. lei în 2017 - n.red.), care sunt în opinia sa prea mari, şi care ar fi şi unul dintre motivele pentru care operatorii nu s-au grăbit să cumpere licenţe pentru televiziunea digitală. Nu este vorba doar de taxele plătite de companiile mari, ci şi de jucătorii mai mici, afirmă Dan Georgescu. ANCOM ar fi putut reduce taxele şi funcţiona şi cu un buget mai mic pentru a stimula investiţiile operatorilor, spune Dan Georgescu.

Autoritatea de Reglementare a avut însă, în mod natural, mai multe conflicte, bătălii sau războaie cu operatorii de telecom, începând cu anul 2009.

Unul dintre cele mai mari scandaluri din perioada mandatului lui Marinescu, în care ANCOM a fost prinsă doar ca o victimă a dezinteresului şi lipsei de profesionalism a politicienilor de la vârful Ministerului Comunicaţiilor (în timpul guvernului Boc) a fost cel al expirării licenţelor de telefonie mobilă ale Orange şi Vodafone, din anul 2011. Deşi subiectul era unul cunoscut - ZF scrisese despre el în anul anterior şi apoi în mod constant în ultimele luni ale anului 2011, la jumătatea lunii decembrie cei doi operatori nu ştiau dacă şi în ce condiţii le vor fi prelungite licenţele de telefonie mobilă. Companiile MobilRom şi MobiFon, actualele Orange şi Vodafone, au câştigat în 1996 o licitaţie organizată de stat pentru frecvenţele radio, iar în 1997 au lansat ceea ce urma să devină o revoluţie pe piaţa locală: telefonia mobilă în sistem GSM, o afacere care a crescut exploziv, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale câştigătorilor. Companiile au plătit fiecare câte 75 de milioane de dolari pentru licenţe cu o perioadă totală de 15 ani, perioadă care expira la 31 decembrie 2011. Cu câteva zile înainte de finalul anului, după ce Guvernul a creat în cele din urmă cadrul legislativ necesar, permiţând ANCOM să prelungească până în decembrie 2012 licenţele.

Însă primul scandal în care a fost implicat ANCOM-ul condus de Marinescu, de asemenea din cauza Guvernului Boc, a fost cel din anul 2010, când licitaţia pentru trecerea la serviciile de televiziune digitală, la care participau 7 companii (S.C. RCS & RDS S.A., S.C. Romtelecom S.A., TDF S.A.S., Societatea Naţională de Radiocomunicaţii S.A., Media Sat S.R.L., Österreichische Rundfunksender GmbH & Co KG (ORS) şi General Satellite Sofia) a fost anulată din senin, fără consultarea arbitrului telecom.
Dacă ar fi demarat în 2010, trecerea la televiziunea digitală ar fi avut altă şansă, a comentat Marinescu la conferinţa de bilanţ a mandatelor sale în fruntea ANCOM.
La puţin timp după încheierea licitaţiei din anul 2012, ANCOM deschidea un nou capitol fierbinte al reglementării - reducerea tarifelor de interconectare, propunând o reducere cu peste 70% a acestora. Propunerea a adus de aceeaşi parte a baricadei liderii pieţei - Orange, Vodafone şi Cosmote - care au protestat vehement împotriva propunerii avându-l alături chiar şi pe ministrul Dan Nica. Lunile de proteste şi critici dure la adresa ANCOM nu au dat rezultatele scontate: în decembrie 2013 Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a făcut un mic pas înapoi în disputa cu greii din industria de telefonie mobilă, propunând la finele perioadei de consultări un nivel al tarifelor de interconectare pentru anul 2014 de 0,96 eurocenţi pe minut, mai mare cu 0,1 eurocenţi / minut faţă de propunerea iniţială de 0,86 eurocenţi / minut. Astfel tarifele de interconectare din telefonia mobilă au scăzut cu „doar“ 68,6% faţă de reducerea iniţială de 71,9%.

Momentul în care Guvernul Ponta şi-a adus aminte de ANCOM şi a vrut să-l schimbe pe Marinescu

O altă decizie cheie din perioada în care Cătălin Marinescu a condus ANCOM a fost cea prin care arbitrul telecom a respins definitiv în noiembrie 2015 cererile unor jucători  de a obliga marii proprietari de reţele fixe (cum ar fi RCS&RDS) să-şi deschidă reţelele către ceilalţi operatori în condiţii care să fie stabilite de ANCOM.

Decizia luată de Marinescu a fost criticată dur de Orange şi Vodafone, liderii pieţei de telefonie mobilă, care sperau că astfel ar putea intra pe piaţa de servicii fixe şi ar putea lansa pachete fix-mobil.

Orange şi Vodafone au atacat decizia lui Marinescu aducând în principal ca argument faptul că pe piaţa de internet fix nu există suficientă competiţie în condiţiile în care liderul pieţei (RCS&RDS) are o cotă de aproape 50% din piaţă.
Marinescu a susţinut şi în conferinţa de bilanţ că decizia luată a fost una bună pentru piaţă, care a determinat ulterior operatorii de telecom să semneze diferite contracte de dezvoltare în comun ale reţelelor. “De-reglementarea completă a accesului a reţeaua fixă de buclă locală a fost o premieră în Europa, o expresie clară a mediului concurenţial sănătos. ANCOM a stabilit un precedent care a început să fie urmat de reglementatori europeni”.

Discuţiile privind reglementarea accesului la cele mai mari reţele fixe de pe piaţă au demarat oficial în luna august 2015 când ANCOM a pus în dezbatere publică proiectul, iar cu o săptămână înainte de finalul lunii septembrie arbitrul telecom a anunţat că are în plan să respingă cererile Orange şi Vodafone de a obliga jucători precum RCS&RDS să-şi deschidă reţeaua. Decizia finală de respingere a solicitărilor celor doi grei din telefonia mobilă a fost luată în noiembrie 2015.

La finalul lunii august Guvernul PSD condus de Victor Ponta îşi aduce aminte pentru prima oară de ANCOM şi încearcă să îl schimbe din funcţie pe Cătălin Marinescu cu Alexandru Petrescu, care era la acea dată şeful Poştei. Operaţiunea, despre care ZF scrie în premieră în data de 3 septembrie 2015, eşuează în condiţiile în care preşedintele Klaus Iohannis refuză să semneze decizia. Ulterior, reprezentanţi ai guvernului admit că au încercat să îl schimbe pe şeful ANCOM. La finele lunii octombrie în Bucureşti are loc tragedia de la clubul Colectiv, în urma căreia Guvernul Ponta demisionează iar problema ANCOM nu intră pe lista de priorităţi a cabinetului de tehnocraţi condus de Dacian Cioloş.
În ianuarie 2015 Marinescu declara într-un interviu pentru Agerpres că îşi doreşte să rămână la ANCOM („Interesul meu ar fi să continui ce am început. Voi iniţia proceduri pentru încă un mandat“).
După un an şi câteva luni mai târziu, după mai multe discuţii privind posibilitatea de a fi propus pentru un nou mandat în fruntea ANCOM, Cătălin Marinescu demara procedurile în vederea ocupării unui post la Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (ITU), organizaţie parte a ONU, şi care are sediul la Geneva.

Procedura de selecţie pentru postul de la ITU a demarat în urmă cu un an de zile, a menţionat în conferinţa de presă de ieri Marinescu. “Am urmat o procedură de recrutare normală, cu examene, cu interviuri, care a demarat în urmă cu un an de zile. Demisia mea este valabilă începând cu sfârşitul lunii aprilie”. El a adăugat: “A fost decizia mea de a îmi înainta demisia, am urmat o altă oportunitate de carieră. Decizia mea nu a avut nicio legătură cu politica”, a declarat Marinescu atunci când a fost întrebat dacă plecarea sa are legătură cu criticile pe care i le-a adus, recent, Liviu Dragnea, preşedinte al PSD şi al Camerei Deputaţilor. El va prelua prelua, la începutul lunii mai, funcţia de şef de strategie în cadrul secretariatului general al Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor.

Întrebat dacă planurile ANCOM - inclusiv cele în legătură cu accesul la reţelele fixe sau tarifele de interconectare - pot fi schimbate de viitoarea conducere, Cătălin Marinescu a răspuns pozitiv. “Orice conducere a unei autorităţi poate lua decizii oportune conform convingerilor proprii. Bineînţeles că orice conducere poate adopta schimbări ale strategiilor autorităţii, pentru că nu sunt strategiile mele, în funcţie de principiile, de valorile pe care le au, de cum gândesc dezvoltarea industriei”.

Cine vrea postul de preşedinte al ANCOM - plătit cu 4.693 de lei pe lună, de 3 ori mai puţin decât unii directori din instituţie

Eugen Brad, fost director general şi director tehnic al companiei de stat SN Radiocom ar fi în prezent singura persoană care şi-ar fi exprimat interesul de a prelua funcţia de preşedinte al ANCOM în condiţiile în care Alexandru Petrescu şi Gabriel Petrea, care şi-ar fi dorit în trecut această poziţie nu mai sunt interesaţi de ea în condiţiile în care acum sunt miniştri în Guvernul Grindeanu, au declarat pentru ZF surse din piaţa locală de comunicaţii.

Procedura de numire a preşedintelui uneia dintre cele mai importante autorităţi de reglementare din România este însă una opacă, practic o negociere în spatele uşilor închise între premier şi şeful statului, care nu au nicio obligaţie de a discuta public despre criteriile de selecţie a candidaţilor şi despre priorităţile pe care ar trebui să le aibă şeful acestei instituţii.

Un subiect de urmărit este şi dacă Guvernul va umbla la salarizarea şefului ANCOM cu ocazia discuţiilor despre noua echipă de conducere, în condiţiile în care, conform declaraţiilor de avere pentru anul 2015, preşedintele instituţiei câştigă mult mai puţin decât mulţi dintre subordonaţii săi. Astfel, conform declaraţiilor de avere pentru anul fiscal 2015 Cătălin Marinescu a câştigat în medie 4.693 de lei pe lună, faţă de 15.761 de lei pe lună în cazul lui Marius Săceanu - directorul direcţiei juridice şi faţă de 16.718 lei pe lună în cazul lui Eduard Lovin - director executiv reglementare.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO