Sound of Vision, un proiect de cercetare european cu o participare semnificativă românească, a fost nominalizat de către Comisia Europeana în primele 10 proiecte europene din punct de vedere impact social (tech for society), în competiţia Innovation Radar Prize 2018, conform datelor comunicate de prof. dr. ing. Alin Moldoveanu, prodecan al Facultăţii de Automatică şi Calculatoare din cadrul UPB şi responsabil în cadrul universităţii pentru proiectul Sound of Vision, al cărui cordonator tehnic este.
Selecţia s-a realizat din cateva mii de proiecte beneficiind de finanţare europeană (Horizon 2020 şi alte programe), iar în aceste zile are loc votul online pentru ierarhia finală a proiectelor.
“Sound of Vision a creat un dispozitiv mobil ce îi va ajuta pe nevăzători sa perceapă mediul înconjurător prin sunete şi vibraţii. Astfel, ei vor putea înţelege mediul şi se vor putea deplasa mult mai uşor şi sigur. 3 din cei 9 parteneri din consorţiu sunt din România iar coordonarea tehnico-ştiinţifică a fost asigurată de Universitatea Politehnica din Bucureşti. Obţinerea unui rezultat cât mai bun ne va ajuta să ajungem cu produsul la utilizatori finali, nevăzători”, a menţionat Adrian Moldoveanu.
Votul pentru proiect poate fi acordat la această adresă.
“Sound of Vision s-a finalizat la sfarşitul anului trecut, după 3 ani de cercetare, rezultatul fiind un prototip funcţional de dispozitiv portabil ce îi ajută pe nevăzători să perceapă şi să navigheze eficient şi sigur mediul înconjurator. Prototipul a fost validat prin teste cu 45 nevăzători, cu rezultate extrem de bune. După aproximativ 1-2 săpămâni, majoritatea sunt capabili să folosească bine sistemul, cu performanţe asemănătoare bastonului alb (care necesită 3-6 luni pentru a fi bine stăpânit).
În plus, Sound of Vision nu ocupă mâinile, are o distanţă de detecţie de 5m, detectează şi obstacole la înălţimea cap-torso, emite alerte de proximitate, detectează obiecte speciale de interes (uşi, scări, texte, semne) şi multe altele. Prototipul a fost certificat TRL 7 de către Comisia Europeană.
Dorim să ducem acest prototip de laborator până la stadiul de produs finit, comercial, cu un preţ accesibil. Potenţialul de a îmbunătăţi viaţa nevăzătorilor (afectată de lipsa percepţiei mediului şi în consecinţă de mobilitate redusă şi sedentaritate) este imens. Clasarea printre primele proiecte în aceasta competiţie, sau chiar caştigarea ei, ar fi un ajutor deosebit pentru acest scop.”
Proiectul a reunit, pentru 3 ani (2015-2017), 9 parteneri din 5 ţări europene (Islanda - 2, România - 3, Polonia - 2, Ungaria - 1, Italia - 1). Conducerea proiectului a fost asigurată de către University of Iceland, iar coordonarea tehnică de către Universitatea Politehnica din Bucureşti. Consorţiul a inclus 5 universităţi, 2 organizaţii pentru nevăzători, 1 institut de cercetare şi 1 companie.
La finalul proiectului, sistemul produs, aflat în stadiul de prototip (TRL 7-8) este o soluţie integrată ce include hardware, software şi proceduri de antrenament:
- Hardware: o cască / bentiţă cu camere 3D (camere stereo în spectrul vizibil - pentru scene outdoor, şi camere de adâncime în infraroşu - pentru scene indoor), IMU şi căşti, o centură haptică (6x10 motoare cu vibratii), o unitate de calcul şi o telecomandă;
- Software-ul preia permanent informaţia de la camerele 3D; informaţia este prelucrată şi împărţită în obiecte (generice sau speciale - scări, uşi, gropi, obstacole la nivelul capului, texte, semne); sunt selectate automat obiectele cele mai importante; în cele din urmă, pentru fiecare obiect se generează o reprezentare sub forma unor stimuli audio (pe căşti) şi haptici (vibraţii pe centură). Toate aceste operaţii se petrec extrem de repede (de 15-20 ori pe secundă), astfel încât redarea mediului este actualizată permanent, iar un nevăzător aflat în mişcare sau într-un mediu dinamic va percepe imediat toate schimbările din jurul său. Sunt disponibile mai multe forme de redare audio sau haptică, adaptabile în funcţie de context şi preferinţe.
- Procedurile de antrenament îl ajută pe utilizator să stăpânească funcţiile sistemului şi să devină rapid şi precis în inţelegerea reprezentărilor audio-haptice; antrenamentul se realizează gradual, mai întâi într-o suită de medii 3D de realitate virtuală din ce în ce mai complexe, apoi în medii reale sub supravegherea unor instructori de mobilitate.
"Sistemul a fost testat intensiv, implicând un număr mare de nevăzători, şi perfecţionat iterativ pe baza feedback-ului. Rezultatele sunt extrem de promiţătoare: utilizatorii antrenaţi sunt capabili să perceapă mediul şi să navigheze extrem de dinamic folosind prototipul"
