90 de economişti acuză în Le Monde: FMI şi Banca Mondială că vor să promoveze shadow bankingul în ţările din sud

Un grup de 90 de economişti din întreaga lume protestează în Le Monde împotriva strategiei celor două instituţii de a da întâietate investiţiilor private în finanţarea dezvoltării.

Economiştii se declară deosebit de îngrijoraţi să vadă astfel de instituţii inter­naţionale promovând activ creş­terea activităţilor shadow banking-ului în ţările din sud.

Noua strategie a acestora pentru atingerea „Obiectivelor de dezvoltare durabilă“ ale ONU vizează utilizarea sectorului bancar din umbră pentru crearea de noi „oportunităţi de investişii“ în infrastruc­tură, apă, sănătate sau educaţie în ţările sărace, şi deci pentru atragerea de mii de miliarde de investitori instituţionali din întreaga lume.

„Plasarea băncilor din umbră în centrul politicilor de dezvoltare riscă să conducă la un sistem unde câştigurile sunt private, pierderile socializate şi auste­rita­tea prelungită perma­nent. Fundamental, această strategie vizează reorganizarea pieţelor finan­ciare ale ţărilor sărace pentru atragerea mai eficientă de investitori mondiali, o idee profund îngrijorătoare care amenin­ţă în realitate orice progres în materie de dezvoltare durabilă, averti­zează grupul de economişti, făcând apel la guverne şi organizaţiile interna­ţionale care se vor reuni la Bali să evalueze cu mare atenţie impactul real al strategiei.

Noua strategie va fi testată pe proiecte de infrastructură.

Banca Mondială vrea să recurgă la titrizare pentru mobilizarea instituţiilor finan­ciare private. Aceasta vrea de ase­menea să regrupeze propriile împrumu­turi şi pe cele ale altor bănci de dezvol­tare şi pe această bază să emită tranşe de obligaţiuni şi să le propună investitorilor insti­tuţionali. Or, averti­zează econo­miştii, titrizarea generează o piaţă finan­ciară opacă şi o fragilitate sistemică.

Reţeta propusă pentru organizarea lichidităţii activelor securizate locale presupune promovarea pieţelor din umbră, chiar cele care au dus la pră­bu­şirea Lehman Brothers. Aceasta limi­tează astfel autonomia politică a statelor implicate. După cum admite FMI, invi­tând ţările sărace să ali­menteze oferta mon­dială de titluri secu­rizate, acestea devin vulne­rabile în faţa ciclu­rilor financiare mon­diale asupra cărora aces­tea nu au niciun control.

Economiştii fac apel la Banca Mondială să ad­mită că preferinţa pentru finanţările pri­vate nu trebuie să fie automată şi cer dezvoltarea unui cadru analitic pentru estimarea transparentă a costurilor garanţiilor publice şi sub­venţiilor implicite.

Dacă Banca Mondială alege să titri­zeze împrumuturile destinate proiec­telor de dezvoltare, aceasta ar trebui să se asigure în prealabil că obiectivele de dezvoltare durabilă se află la adăpost de riscurile inerente oricărei activităţi a sectorului bancar din umbră.