Adevărata confruntare. China comunistului Xi vs SUA capitalistului Trump: o economie în plină expansiune globală contra unui lider mondial obosit

9 nov 2017 Autori: Bogdan Cojocaru , Sorin Pâslaru

♦ Cu o industrie în expansiune şi o piaţă internă râvnită de toată lumea, China a început să domine economic în multe domenii ♦ Anul trecut, China a întrecut SUA şi a devenit cel mai important partener comercial al Germaniei, cea mai mare economie europeană.

Vizita istorică a preşedintelui Americii Donald Trump în China expune diferenţele, dar şi legăturile dintre cele două superputeri. China este în plină expansiune globală, prin investiţii, achiziţii, tehnologie şi, derivând din acestea, influenţă economică şi politică, în timp ce SUA lui Trump sunt preocupate să-şi construiască ziduri.

Diferenţele dintre SUA şi China, cele mai mari economii la nivel mondial, se văd în primul rând la nivelul liderilor politici. Preşedintele chinez Xi Jinping a devenit după congresul Partidului Comunist de luna trecută conducătorul suprem al Chinei, cu puteri pe care înaintea sa nu le-au mai avut decât întemeietorii şi reformatorii statului comunist chinez. Rupând tradiţia, Xi nu şi-a ales un succesor, ceea ce sugerează că vrea să-şi extindă conducerea dincolo de actualul mandat de cinci ani, după cum scrie The New York Times.

Trump a aterizat miercuri la Beijing având o rată a aprobării la cel mai redus nivel de până acum. Credibilitatea îi scade în străinătate şi este criticat de propriii săi consilieri. În timp ce Trump este ocupat să critice globalizarea şi să ameninţe comerţul liber, Xi îşi împinge cu putere în faţă planul de a construi un imperiu comercial chinez până în Europa - iniţiativa One Belt, One Road, în care Beijingul s-a angajat să investească 1.000 de miliarde de dolari. China lui Xi a devenit membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi şi-a mărit puterea de vot la Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional, instituţii financiare cu sediul la Washington.

Directorul executiv al FMI Christine Lagarde a avertizat vara trecută că în zece ani instituţia sa şi-ar putea muta sediul la Beijing dacă vor continua tendinţele de creştere ale Chinei şi ale altor economii mari emergente. Creşterile se vor reflecta în puterea de vot a acestor ţări. Unele estimări arată că economia chineză o va depăşi pe cea americană şi va deveni cea mai mare din lume în zece ani în ceea ce priveşte valoarea nominală. FMI apreciază că deja China contribuie mai mult la creşterea globală dacă economia este raportată la paritatea puterii de cumpărare.

Raportată la paritatea puterii de cumpărare, economia chineză este cea mai mare din lume. Un studiu al Pricewaterhouse Coopers estimează că PIB-ul Chinei va deveni mai mare decât cel al Americii şi în termeni nominali înainte de 2030. India va fi mai mare decât SUA înainte de 2050. Alte estimări spun că dacă SUA şi China îşi menţin ritmurile de creştere din ultimii 30 de ani, economia chineză va ajunge la fel de mare ca a Americii în 2024. Asociaţia de cercetare Conference Board a calculat că contribuţia Americii la economia mondială se va diminua de la 16,7% în 2015 la 14,9% în 2025, iar cea a Chinei va creşte de la 15,6% la 17,2%. Ponderea Chinei în economia lumii creşte din 1990, excepţie făcând numai anul 1998, notează Forbes. Cu o industrie în expansiune şi o piaţă internă râvnită de toată lumea, China a început să domine economic în multe domenii. Anul trecut, China a întrecut SUA şi a devenit cel mai important partener comercial al Germaniei, cea mai mare economie europeană. Datele FMI arată că China este deja sursa principală de importuri pentru cel puţin 70 de ţări, adică pentru mai mult de o treime din naţiunile lumii.

În prezent, cu o valoare estimată la 12.000 de miliarde de dolari, PIB-ul chinez este echivalent cu 65% din cel al SUA.

De asemenea, China se apropie rapid de SUA în ceea ce priveşte tehnologia informaţiei şi inteligenţa artificială. Eric Schmidt, fondatorul Google, a avertizat că în aceste domenii China va depăşi SUA în următorul deceniu. Xi insistă pe investiţii în robotică, sectorul aerospaţial, în transportul feroviar de mare viteză, maşini electrice şi produse medicale avansate. Investiţiile strategice ale lui Trump sunt în reînvierea industriei cărbunelui şi în eforturile de a aduce înapoi în ţară locurile de muncă din industria manufacturieră, pierdute din cauza automatizării, ceva potrivit mai degrabă secolului XX.

China a ajuns deja la nivelul SUA în ceea ce priveşte numărul de companii de internet din top 10 mondial în funcţie de capitalizarea de piaţă. Cele mai mari sunt americane: Google (636 miliarde dolari), Amazon şi Facebook. Imediat după ele urmează Alibaba (356 miliarde dolari), potrivit unui clasament al Boston Consulting Group. Însă „unicornii“ chinezi se apropie de pragul de un miliard de dolari mai rapid decât concurenţii americani. Companiile chineze au nevoie în medie de patru ani pentru a ajunge la acest statut, în timp ce firmelor americane le trebuie şapte ani.

Universitatea Tsinghua din China a detronat MIT în 2015 devenind cea mai bună universitate de inginerie din lume, potrivit clasamentului US News and World Report.

La capitolul bănci, China este de mult timp liderul mondial. Activele bancare chineze se situau la 33.000 de miliarde de dolari la sfârşitul anului trecut, în timp ce cele ale zonei euro totalizau 31.000 de miliarde de dolari, iar cele ale SUA 16.000 de miliarde de dolari. Cele mai mari trei bănci in lume sunt din China, urmează una japoneză, apoi încă una chineză. Cea mai mare bancă americană, JPMorgan, se situează abia pe locul şase mondial. În 2014 China a luat locul Americii ca principală destinaţie pentru investiţiile directe străine, pentru prima dată începând cu 2003.

Vizita lui Trump în China a adus pentru americani un acord cu Sinopec, unul dintre marii producători de petrol chinezi, cu una dintre cele mai mari bănci chineze şi cu fondul suveran de investiţii al Beijingului pentru dezvoltarea sectorului de gaze naturale lichefiate din Alaska. Acordul implică investiţii de 43 de miliarde de dolari şi va duce la crearea a până la 12.000 de locuri de muncă în timpul fazei de construcţie. Partea chineză nu a făcut niciun angajament că va cumpăra GNL produs prin acest proiect, însă în ultimul timp achiziţiile chinezeşti de GNL au crescut. Companiile Exxon Mobil, ConocoPhillips, BP şi TransCanada au fost implicate în eforturile de dezvoltare, dar s-au distanţat de proiect din cauza costurilor şi a timpului prea mare necesar pentru finalizare.

De asemenea, Casa Albă a anunţat acorduri de afaceri de 250 mld. dolari pentru companii americane în China. Însă multe dintre ele nu sunt acorduri angajante şi implică parteneriate cu companii chineze. Se spune că în timp ce Trump construieşte ziduri, Xi construieşte poduri. Companiile europene şi americane se plâng adesea că China nu-şi deschide piaţa pentru companiile occidentale, în timp ce companiile chineze se extind prin achiziţii în SUA şi Europa mai rapid ca niciodată. Şi Xi construieşte ziduri.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.11.2017

 
Cuvinte cheie:
China
, comunism
, Xi Jinping
, capitalism
, Donal Trump
, expansiune
, chinezi
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide