Administraţia Donald Trump intenţionează retragerea Statelor Unite din Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), invocând cheltuielile prea mari şi poziţiile antiisraeliene ale instituţiei, afirmă surse politice de la Washington citate de publicaţia Foreign Policy.
Decizia, care ar urma să fie anunţată oficial la începutul săptămânii viitoare, marchează distanţarea Statelor Unite de organizaţia la fondarea căreia au contribuit după al II-lea Război Mondial în scopul facilitării accesului la educaţie în lume. Washingtonul probabil va opta pentru a rămâne observator în UNESCO.
Secretarul de Stat american, Rex Tillerson, a luat decizia retragerii din UNESCO în urmă cu câteva săptămâni şi l-a înştiinţat pe preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, că Washingtonul analizează această posibilitate în cursul întrevederii pe care liderul francez a avut-o cu preşedintele Donald Trump în septembrie, la reuniunea Adunării Generale ONU. Emmanuel Macron voia să obţină susţinerea lui Donald Trump pentru alegerea unui reprezentant al Franţei la conducerea UNESCO.
"Sperăm că Statele Unite vor decide să rămână în UNESCO", a declarat pentru Foreign Policy ambasadorul francez la ONU, Francois Delattre.
Administraţia Ronald Reagan a retras Statele Unite din UNESCO în 1984, dar preşedintele George W. Bush a dispus readerarea la organizaţie în 2002.
Statele Unite au denunţat în mai multe rânduri valoarea prea mare a contribuţiilor bugetare la UNESCO, iar Washingtonul a acumulat restanţe de peste 500 de milioane de dolari.
Însă, potrivit Foreign Policy, problema fundamentală este abordarea UNESCO faţă de Israel. În 2016, Israel şi-a retras ambasadorul de la UNESCO ca protest faţă de faptul că guverne ale ţărilor arabe au obţinut susţinere pentru o rezoluţie care denunţa politicile Israelului în cazul obiectivelor religioase din Ierusalimul de Est şi Cisiordania. În iulie, UNESCO a declarat centrul vechi al oraşului Hebron, o zonă din Cisiordania care include Mormântul Patriarhilor, obiectiv palestinian în cadrul Patrimoniului Mondial, o manevră pe care Israelul o consideră o negare a legăturilor iudaismului cu oraşul biblic.
