Într-o atmosferă de calm aparent pe pieţe, dar una încinsă de proteste antiausteritate la Atena, şefii de state şi de guverne din UE au dat ieri startul unui summit de două zile, primul care de foarte mult timp nu este catalogat drept o reuniune de criză. Cu toate acestea se anunţă o luptă grea între Franţa şi Germania pe tema formării unei uniuni bancare, Parisul preferând un proces rapid în timp ce Berlinul nu se grăbeşte. Dar summitul "de etapă", al 22-lea de la începutul crizei, nu va aduce, probabil, vreo decizie concretă, cu toate că FMI a îndemnat Spania şi Italia să ceară rapid ajutor.
În ceea ce este considerată a fi una dintre cele mai importante decizii luate de la începutul crizei datoriilor, liderii UE au hotărât în iunie ca BCE să devină până în ianuarie 2013 supraveghetorul suprem al băncilor din zona euro, primul pas spre crearea unei uniuni bancare. Însă obiectivul pare deja compromis. Cel puţin cinci state din zona euro, în frunte cu Germania, vor să prelungească termenul deoarece preferă un proiect de calitate şi nu unul rapid, spun mai mulţi oficiali ai uniunii monetare, citaţi de The Wall Street Journal. Analiştii spun că discuţiile de la acest summit nu fac decât să evidenţieze diviziunile profunde privind hotărârile importante care trebuie luate în lunile următoare.
"Trebuie să începem rapid execuţia planului. Europa nu-şi mai poate permite să întârzie", a afirmat preşedintele francez François Hollande, avertizând că eforturile de a stopa criza vor fi în zadar dacă UE nu-şi respectă angajamentele. El a cerut statelor partenere să insiste pe uniunea bancară, să asigure ajutor economic ţărilor care au probleme în a reduce deficitul bugetar şi să demonstreze pieţelor că Grecia poate rămâne în zona euro dacă nu-şi încalcă promisiunile, notează Bloomberg.
Liderii europeni au decis în iunie să înceapă cu o supraveghere unică a băncilor şi să discute mai târziu despre cine şi cum va plăti costurile salvării instituţiilor de credit.
"Dacă uniunea bancară ar fi votată în actuala formă, cu siguranţă că ne-am împotrivi", a declarat premierul ceh Petr Necas. El a cerut asigurări solide că supravegherea comună nu va încuraja investitorii să-şi mute banii în altă parte. Aceste temeri sunt împărtăşite şi de statele UE din Europa de Est care nu fac parte din zona euro. Aceste ţări sunt îngrijorate că supravegherea unică va crea un decalaj major de competitivitate între băncile vestice şi cele din regiune, din statele care încă mai au bănci proprii.
De lansarea supreveghetorului bancar depinde momentul în care ESM, mecanismul permanent de bailout al zonei euro, poate începe să recapitalizeze direct băncile. "Nu putem pune cu uşurinţă supravegherea bancară în sarcina BCE. Supravegherea bancară este o condiţie necesară, dar nu suficientă, pentru ajutarea directă a băncilor prin intermediul fondurilor europene", a spus ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble.
Supravegherea unică a băncilor de către BCE ar fi ilegală
O altă lovitură dată uniunii bancare ar putea veni din partea propriilor calcule eronate ale UE. Un document secret al Consiliului European, văzut de Financial Times, arată că planul de a crea un supraveghetor unic pentru bănci este ilegal, deoarece acesta încalcă legea care reglementează schimbarea regulilor de guvernanţă ale BCE. Astfel, pentru ca planul UE să prindă viaţă, ar trebui modificate tratatele comunitare. De asemenea, legea interzice ca statele non-euro care vor să intre în sistem să voteze deciziile BCE. Fără acest drept, Polonia, de exemplu, nici nu concepe cedarea suveranităţii asupra supravegherii sistemului bancar.
Documentul mai arată, pe de altă parte, că ar putea fi înfiinţat un consiliu care să pregătească schiţele deciziilor supraveghetorului atât timp cât ultimul cuvânt îl va avea tot consiliul guvernator al BCE. Prin această schemă statele non-euro ar avea drepturi de vot care pot influenţa deciziile băncii centrale.
UE a mai făcut un pas înapoi faţă de deciziile din iunie renunţând la planurile de a realiza un sistem centralizat de asigurare a depozitelor bancare.
Germania va lăsa Spania să ceară ajutor
Spania este, de asemenea, în centrul atenţiei liderilor europeni, după ce Madridul a indicat că este pregătit să ceară ajutor financiar, ceea ce aduce o oarecare stabilitate, de care beneficiază şi Italia, pe pieţele obligaţiunilor. Chiar dacă mult timp a insistat că Spania nu are nevoie de bailout deoarece implementează reformele necesare stabilizării finanţelor, Berlinul pare acum că îşi înmoaie rezistenţa. Germania se temea de impactul pe care l-ar putea avea bailoutul asupra costurilor de finanţare ale altor ţări cu probleme. Însă investitorii aşteaptă şi chiar încurajează ajutarea Spaniei, dovadă fiind reducerea randamentelor obligaţiunilor spaniole după ce S&P a retrogradat ratingul suveran al acestei ţări la o singură treaptă deasupra categoriei "junk". În mod normal, o astfel de retrogradare ar fi descurajat investitorii.
Asistenţa va veni, probabil, sub forma unei linii de credit preventive de 50 miliarde euro. O cerere formală de ajutor ar putea fi făcută la reuniunea de pe 12 noiembrie a miniştrilor de finanţe din zona euro. Programul de asistenţă l-ar completa pe cel de 100 miliarde euro stabilit în iunie de Madrid cu liderii europeni prin care ar trebui să fie revitalizat sistemul bancar spaniol. Din această sumă, Madridul şi analiştii se aşteaptă să fie utilizate cel mult 40 miliarde euro.
Calmul de pe pieţe l-a încurajat, chiar, pe Hollande să spună că liderii europeni sunt foarte aproape de a pune capăt crizei datoriilor.
Preşedintele Franţei este optimist
"Răul suprem, teama că zona euro s-ar putea rupe, a trecut. Dar nu a apărut încă binele. Depinde de noi să-l creăm", a afirmat Hollande, citat de The Telegraph. El este hotărât să o confrunte la summit pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, pe tema austerităţii, susţinând că este "falsă" ideea că Germania este singurul sponsor al zonei euro.
"Ţările care au surplus ar trebui să stimuleze cererea internă cu majorări salariale şi reduceri de taxe. Aceasta ar fi cel mai bun semn de solidaritate", a spus preşedintele fracez. Merkel se străduie să convingă opoziţia să-i aprobe reducerile de taxe. Ea vrea, de asemenea, ca statele UE să înfiinţeze un fond de "solidaritate" pentru a îmbunătăţi competitivitatea economică în ţările membre, iar comisarului european pentru Afaceri Economice să-i fie dat drept de veto asupra bugetelor naţionale. De altfel, printre ţările zonei euro circulă ideea ca uniunea monetară să aibă buget separat de cel al UE.
Cu toate acestea, FMI a îndemnat Spania şi Italia să ceară asistenţă de la zona euro pentru a crea o plasă de siguranţă în jurul uniunii monetare.
"Pe termen scurt este vital să existe un plan pentru cele două ţări periferice. Acesta ar include nu doar un proces intern de ajustare, ci şi garanţia că acestea se pot finanţa singure", a explicat economistul-şef al FMI Olivier Blanchard, citat de Thomson Reuters.
Polonia: Riscul ca zona euro să se destrame nu a dispărut
După ce a spus că formarea zonei euro a fost o greşeală, preşedintele băncii centrale poloneze Marek Belka avertizează că riscurile ca uniunea monetară să se rupă persistă.
El a asigurat însă că Europa se încăpăţânează să intre în cădere liberă, iar liderii au făcut în ultimul ani progrese spre o uniune mai integrată, scrie The Wall Street Journal. "Riscul ca uniunea monetară să se rupă nu a dispărut complet. Încrederea este mai mare acum decât în urmă cu un an, iar problemele interne pot fi remediate, coordonarea economică poate fi îmbunătăţită şi există, de asemenea, voinţa politică şi capacitatea de a îmbunătăţi proiectul european. Dar pentru ca schimbarea să fie dusă până la capăt este nevoie de şi mai multă determinare", a afirmat Belka. El apreciază că planul UE de a crea o uniune bancară ar aduce avantaje atât Europei, cât şi Poloniei, însă pentru aceasta reformele trebuie să fie mai cuprinzătoare, nu fragmentate.
"O uniune bancară trebuie însoţită de elementele unei uniuni bugetare", a mai spus Belka.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
