În timp ce creşterea dobânzilor în SUA provoacă cel mai mare exod al investitorilor străini de pe pieţele financiare emergente asiatice din ultimul deceniu, în Europa forintul iese în mod special în evidenţă prin deprecierea aproape continuă faţă de euro.
Acest lucru subliniază vulnerabilitatea uneia dintre cele mai îndatorate economii din Europa Centrală şi de Est. Tot din cauza deprecierii forintului în contextul unei furtuni valutare în lumea emergentă, Ungaria a fost la un pas de a aduce o criză valutară la graniţele României în 2014. Şi în 2011 această economie avut probleme grave pe pieţele financiare. Acum, analiştii spun că forintul, ajuns la minimul ultimilor trei ani în raport cu euro, ar putea intra într-un cerc vicios, în timp ce guvernatorul băncii centrale maghiare Gyorgy Matolcsy, un aliat de încredere al premierului Viktor Orban, vorbeşte de o criză financiară, dar de una care bântuie prin afară. Orban preferă un forint mai slab pentru că acesta face mai ieftine şi mai competitive ca preţ exporturile maghiare.
Luni, după un plonjon puternic faţă de euro cauzat de decizia BCE de a retrage în decembrie programul de achiziţii de active , forintul abia dacă s-a mişcat. Analiştii băncii germane Commerzbank au făcut o radiografie monedei maghiare. La fel ca în cazul lirei turceşti în ultima vreme, şi forintul este caracterizat de dobânzi reale negative. Însă dinamicile cursurilor de schimb nu sunt aceleaşi - declinul lirei reflectă problemele Turciei cu deficitul de cont curent şi cu inflaţia accelerată, în timp ce Ungaria are un surplus de cont curent semnificativ şi inflaţia sub ţinta băncii centrale, se arată în analiza citată, preluată de Portfolio.hu. În schimb, datoria externă poate deveni vulnerabilitatea Ungariei, iar inflaţia poate şi ea accelera. Dacă această dinamică va continua, banca centrală va trebui să iasă din semiletargia în care este acum.
Din cauza creşterii dobânzilor în SUA mai multe monede s-au depreciat accentuat anul acesta - pesoul mexican şi realul brazilian sunt în această situaţie, iar randul sud-african nu se află departe. Ceea ce face traiectoria forintului deosebită este că moneda slăbeşte faţă de un euro şi el foarte slab, iar declinul poate accelera.
„Traiectoria forintului nu este chiar o surpriză. Politica monetară unltrarelaxată a băncii naţionale şi riscurile de sistem din zona euro, printre care politica din Germania şi Italia, afectează moneda“, se arată în analiza Commerzbank. Analiza notează că slăbiciunea forintului nu a ajuns încă la un nivel periculos, iar evoluţia monedei se poate stabiliza dacă riscurile dispar. Însă există pericolul ca forintul să-şi continue declinul. „Motivul pentru care forintul este expus presiunilor de depreciere anul acesta este politica ultrarelaxată a băncii centrale.“ La fel este şi în cazul Turciei. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan preferă şi el o liră slabă, care face exporturile mai ieftine, şi dobânzi foarte mici, pentru stimularea creşterii economice prin creditare. Banca centrală turcă se abate rareori de la această strategie, care are ca efecte secundare scumpirea importurilor, accelerarea inflaţiei şi creşterea costurilor de finanţare a datoriei în valută.
Banca centrală a Ungariei, care are astăzi şedinţă de politică monetară, a semnalat că nu va shimba dobânzile nici în 2019. Canalul prin care deprecierea forintului se poate transforma într-o spirală periculoasă sunt datoriile externe. Obligaţiile pentru serviciul datoriilor externe în 2018 şi 2019 ajung la 7-10 miliarde de euro în fiecare an, sumă mai mare decât surplusul de cont curent de 3,6 miliarde de euro. „Deprecierea forintului creşte necesarul net de finanţare externă exprimat în moneda locală. Aceasta, în schimb, justifică un curs de schimb mai slab şi dobânzi reale mai mari. Între timp, cursul mai slab stimulează deja inflaţia şi duce mai jos dobânda reală, ceea ce se traduce din nou prin curs de schimb mai slab. În aceste condiţii, este nevoie de dobânzi şi mai mari pentru spargerea spiralei.“
Analiştii avertizează că datoriile în monedă străină cresc când forintul slăbeşte.
„Politica ultrarelaxată a băncii centrale nu a avut un efecte advers notabil. Însă anul acesta, cu yieldurile pentru dolari în creştere, activele emergente se confruntă cu presiuni. Forintul se depreciază. Politica ultrarelaxată a băncii centrale are potenţialul de deveni o spirală a cursului valutar“, apreciază strategii băncii germane.
Ieri, un euro era tranzacţionat cu 323 forinţi pe unitate. Societe Generale se aşteaptă ca până la mijlocul anului viitor perechea de monede să depăşească recordul istoric de 327 de forinţi pentru un euro atins în ianuarie 2015 şi să ajungă la 333 forinţi pentru un euro.
În timp ce forintul se depreciază, guvernatorul băncii centrale Gyorgy Matolcsy vorbeşte despre o criză. „Vedem inovaţii, inclusiv inovaţii financiare, însă o criză pândeşte în diferitele părţi ale lumii. Însă astăzi Ungaria are fundaţii mai solide decât acum zece ani. Putem face faţă simptomelor crizei“, a spus el la o conferinţă a băncii centrale.
Banca centrală nu acţionează pe frontul dobânzilor, dar a acţionat, ieri, pentru înăsprirea condiţiilor pentru credite ipotecare, prin scăderea limitelor lunare ale raportului plată/venituri. Noile condiţii vor fi aplicate din octombrie. Banca îşi extinde astfel eforturile de a împinge debitorii spre împrumuturi cu dobândă fixă pentru a limita riscurile legate de rambursări.
Banca centrală îi urmează astfel băncii Cehiei, care săptămâna trecută a anunţat că va limita creditele ipotecare la de nouă ori salariul. Scopul este de a preveni acumularea rapidă de datorie.
Eszter Gargyan, analist la Citigroup, crede că reformele din Ungaria nu au ca scop încetinirea creşterii creditării ci pregărirea prin prevenirea acumulării riscurilor pentru vremurile în care în Europa începe normalizarea dobânzilor.
