Guvernele din Europa de Est trebuie să găsească o alternativă la actualul sistem de dominare a capitalului bancar de către instituţiile de credit din Vest, scrie Wall Street Journal într-o analiză a relaţiei de subordonare a băncilor din regiune faţă de creditorii occidentali, pe care o califică drept un "accident istoric".
"Întrebarea pe care şi-o pune toată lumea acum este ce se va întâmpla cu băncile, însă chestiunea nu este nicăieri mai importantă decât în Europa centrală şi de est", notează cotidianul american, într-o analiză intitulată "Dismantling Banking's New Iron Curtain (Căderea noii cortine de fier - cea din sistemul bancar)". În analiză se pune problema dezechilbrului total între interesele ţărilor din Europa de est unde sistemele bancare sunt dominate de bănci occidentale şi cele ale ţărilor din Occident, unde este sediul acestor creditori. În nicio parte a lumii nu mai există o asemenea situaţie în care economiile să fie la mâna unor sisteme bancare provenite din ţări din altă regiune a globului.
Piaţa creditelor din regiune este dominată la un nivel nemaintâlnit până acum de bănci cu sediul în cu totul altă parte a lumii, şi aproape mereu în Europa de Vest. Acesta reprezintă într-o oarecare măsură un accident istoric, scrie WSJ.
După căderea comunismului, integrarea financiară mai accentuată a fost văzută ca o soluţie la multe din problemele economice ale lumii şi înlăturarea oricărui obstacol la circulaţia liberă a capitalului şi a creditelor a fost încurajată de la Washington şi Bruxelles.
În acelaşi timp, în anii de după căderea Cortinei de Fier, guvernele postcomuniste au fost încurajate să privatizeze băncile proprii, o oportunitate "relativ sigură" pentru creditorii occidentali de a-şi extinde afacerile şi o ocazie pentru băncile din statele estice să-şi adapteze mai uşor afacerile la un mod comercial, în condiţiile în care personalul deja existent nu era instruit în acest sens. Ipocrizia care domina atunci şi nu este rară nici acum - notează WSJ - era că guvernele occidentale descurajau investiţiile străine în propriile sisteme bancare.
Astfel, după căderea Cortinei de Fier, s-a creat în Est un experiment bancar îndrăzneţ, cu băncile mari din Vest care îşi alimentau filialele din Est fără probleme de atragere a lichidităţilor. Cel puţin aşa s-a întâmplat până în 2008, an în care criza de lichidităţi ar fi putut transforma băncile mici din regiune în "orfane". Acordul de la Viena din 2009 prin care creditorii s-au angajat să nu-şi reducă expunerea pe filiale a încercat să blocheze tocmai aceste ieşiri de capital. Soluţia a fost doar temporară însă, iar acum, cu giganţii bancari vestici în nevoie mare de recapitalizare pentru a rezista unui nou şoc, problema retragerii fondurilor se pune din nou.
Cele mai dese scenarii prevăd fie lipsa de finanţare a băncilor, pe măsură ce vor fi nevoite să accepte ştergerea unor datorii ale statelor din zona euro, fie relaxarea situaţiei din Grecia, tensiunile actuale fiind doar o criză temporară de încredere iar programul normal se va relua în scurt timp. Un al treilea punct de vedere este totuşi că problema finanţărilor din Europa Centrală şi de Est este extrem de fragilă, chiar dacă acest moment al crizei se va dovedi a fi doar temporar. "Probabil că nue bine să ţii toate ouăle într-un singur coş, iar un parteneriat mixt va face piaţa mai puţin volatilă", opinează WSJ.
Guvernele din Europa centrală şi de est trebuie să găsească alternative la actualul sistem, susţine ziarul american. Fie vor încerca să naţionalizeze o parte din băncile vândute, fie vor încuraja dezvoltarea instituţiilor rămase, dacă mai există. În unele cazuri vor trebui să o ia din nou de la zero.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
