Cu cinci ani în urmă, în această perioadă, liderii lumii au realizat că economiile sunt ameninţate de o criză a creditului, iar şefii băncilor centrale s-au speriat atât de tare de refuzul băncilor de a se împrumuta una de la cealaltă, încât au apelat la măsuri costisitoare de urgenţă.
Pe 9 august BCE şi Fed au injectat 90 de miliarde de dolari pe pieţele financiare. De atunci, în Europa trei economii mai mici au ajuns în pragul falimentului, iar acum Spania, a patra economie ca mărime din zona euro, contemplă ideea unui bailout internaţional. Cât despre SUA, această ţară pare că se îndepărtează uşor de zona de pericol, dar este în continuare vulnerabilă la criză.
Pentru BCE intervenţia de pe 9 august 2007 a fost prima de după atacurile teroriste de pe 9 septembrie 2001, scrie The Guardian. Banca a caracterizat acest pas ca "o ajustare fină", dar investitorii ştiau că situaţia este mai gravă decât lăsa să înţeleagă BCE. Indicele FTSE, al bursei de la Londra, a scăzut cu 121 de puncte în acea zi, iar Dow Jones, indicator al bursei de pe Wall Street, a pierdut 387 de puncte din valoare.
O furtună care a zguduit două fonduri franceze de investiţii expuse la creditele subprime din SUA s-a transformat rapid într-un uragan. Adam Applegarth, şeful băncii britanice Northern Rock, care a trebuit să apeleze la sprijinul guvernului pentru a face faţă retragerilor masive de capital, a numit ziua de 9 august "ziua care a schimbat lumea".
BCE, singurul salvator al zonei euro
Uraganul continuă şi astăzi, cu intensitate mai mare în Europa, unde BCE este în continuare singura instituţie care oferă un adăpost trainic în faţa intemperiilor crizei.
Dacă pe 9 august bursele au reacţionat violent în faţa planului de acţiune al BCE şi Fed, acum, obişnuiţi cu lipsa unor răspunsuri clare date de liderii politici, investitorii răsplătesc orice măsură menită să calmeze turbulenţele. De atunci, BCE a injectat aproape un miliard de euro pe pieţele interbancare pentru a evita o nouă criză de creditare şi a prevenit ca Spania şi Italia să ia calea Greciei, Irlandei şi Portugaliei şi să ceară sprijin financiar internaţional cheltuind alte miliarde de euro pentru a achiziţiona datorii ale celor două state.
Cum însă Spania şi Italia n-au scăpat de atacurile pieţelor, iar Madridul este împins pas cu pas spre un bailout, BCE este gata din nou să intervină. Joi, preşedintele BCE Mario Draghi a anunţat că instituţia va pregăti în următoarele săptămâni un program de achiziţii de obligaţiuni prin operaţiuni pe piaţa liberă de o amploare "suficientă pentru a-şi atinge obiectivele", însă va acţiona doar după ce guvernele zonei euro vor activa fondurile de urgenţă pentru a face acelaşi lucru. Ajutorul va veni numai dacă statele vor respecta, aşa cum insistă Germania, condiţiile cerute de noii creditori, exact ceea ce încearcă să evite premierul spaniol Mariano Rajoy.
Oficialul a declarat vineri că Madridul ar putea cere ajutor de la fondurile de urgenţă ale zonei euro prin emiterea de obligaţiuni de stat, scrie Bloomberg.
"Voi face ceea ce fac întotdeauna, voi acţiona în interesul spaniolilor", a afirmat Rajoy într-o conferinţă de presă, întrebat dacă va cere ajutorul Fondului European de Stabilitate Financiară sau Mecanismului European de Stabilitate. El a precizat că trebuie mai întâi să înţeleagă mai clar noile propuneri anticriză ale BCE.
Grecia, pentru care primul plan de bailout a fost un eşec, iar al doilea târăşte ţara în al cincilea an de recesiune, este salvată pentru moment de la faliment tot de BCE. Instituţia a majorat limita titlurilor de trezorerie pe care Banca Greciei le poate accepta ca garanţii de la trei miliarde euro la 7 miliarde de euro, potrivit zerohedge.com.
Măsura ar trebui să permită guvernului accesul la fonduri de patru miliarde euro şi să evite defaultul până când creditorii internaţionali decid, în septembrie, asupra furnizării unei noi tranşe prin programul de bailout. Analiştii anticipează că anul acesta economia elenă se va contracta cu 7%, ceea ce acutizează criza din Grecia.
"Am ajuns într-un loc mai rău"
"După cinci ani, am ajuns într-un loc mai rău decât cel de unde am plecat", a spus Jamil Baz, analist la fondul de hedge GLG.
El a calculat că datoria totală, care include datoria guvernului, a gospodăriilor, a companiilor şi a mediului financiar, este mai mare decât era în 2007 în 11 economii importante ale lumii, respectiv Canada, Germania, Grecia, Franţa, Irlanda, Italia, Japonia, Spania, Portugalia, Marea Britanie şi SUA. Analistul atrage atenţia asupra persistenţei nevoii reducerii datoriiei şi că dacă se urmăreşte istoria, datoria nu poate fi redusă cu mai mult de zece puncte procentuale pe an fără a provoca turbulenţe sociale, ceea ce sugerează că este nevoie de cel puţin 15-20 de ani pentru a se obţine condiţii "sănătoase" favorabile creşterii economice.
În Spania evazioniştii sunt consideraţi eroi
Unul dintre motivele care acutizează problemele financiare ale Spaniei este evaziunea fiscală, în condiţiile în care unu din patru euro taxabili este ascuns de autorităţi, scrie Thomson Reuters.
Cultura evitării fiscului este adânc înrădăcinată în Spania şi în condiţiile austerităţii impuse de guvern, tinde să devină o problemă cronică şi să-l oblige pe premierul Mariano Rajoy să regândească planurile bugetare. Madridul a adoptat săptămâna trecută un plan "colosal" de austeritate prin care speră să economisească 102 miliarde euro până la finalul anului 2014. Planul care include reducerile de cheltuieli de 64 miliarde euro anunţate în iulie este enorm în comparaţie cu alte măsuri de austeritate luate în Europa, notează La Tribune. Spre exemplu, Italia prevede reduceri de cheltuieli de "doar" 26 mld. euro pentru aceeaşi perioadă.
În pachetul anunţat în iulie, piesa de rezistenţă este majorarea cu trei puncte procentuale a TVA, prin care guvernul intenţionează să strângă 22 miliarde euro, estimare prea optimistă pentru o ţară în care se pierd anual 18 miliarde euro prin evaziunea privind TVA.
"În Germania, dacă-l vezi pe vecin că încearcă să înşele fiscul, îl raportezi. În Spania astfel de oameni sunt eroi", a spus un om de afaceri. Economia neagră spaniolă echivalează cu 23% din PIB, comparativ cu media de 13% de la nivelul UE.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
