Germania pare hotărâtă să încurajeze excluderea Greciei din zona euro, înfuriată că statul elen preferă să ascundă sub limbă pastila austerităţii prescrisă ca tratament pentru datoria uriaşă şi economia necompetitivă. Refuzul de săptămâna trecută al miniştrilor de finanţe din zona euro de a aproba noi fonduri de bailout pentru Atena susţine această idee, scrie presa internaţională.
Măsurile de austeritate cerute de finanţatorii internaţionali ai Greciei în schimbul noului pachet de bailout, oficial de 130 mld. euro, cuprind reduceri de personal în aparatul de stat, de pensii şi salarii echivalente cu 3,3 mld. euro. Salariul minim ar urma să fie redus în general cu 22% şi cu 32% în cazul persoanelor cu vârsta sub 25 de ani, potrivit Ekathimerini. Măsurile au fost deja aprobate de guvern, dar cu un preţ. În doar două ore, premierul grec Lucas Papademos şi-a văzut cinci miniştri demisionând.
"Dacă vrem salvarea Greciei şi un viitor al ţării în zona euro, în Europa, trebuie să facem orice pentru a obţine aprobarea programului de bailout. Costurile sociale ale acestui program vor fi limitate comparativ cu dezastrul economic şi social care ar urma dacă nu ar fi adoptat", a declarat Papademos. Intrarea Greciei în default ar însemna oprirea plăţii salariilor şi pensiilor şi închiderea spitalelor, a şcolilor şi afacerilor.
În schimbul fondurilor de bailout, Atena trebuie să obţină totodată acceptul creditorilor privaţi pentru reevaluarea în scădere cu 70% a datoriilor de 200 miliarde euro deţinute de aceştia. Comisarul european pentru afaceri economice şi monetare Olli Rehn a declarat că acordul este ca şi finalizat.
Fără fonduri noi, Grecia riscă să intre în incapacitate de plată în martie, când are de rambursat datorii de 14,5 miliarde euro.
Germania cere şi mai multă austeritate
Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat că Grecia este pe cale să rateze ţintele bugetare şi că trebuie să facă mai mult pentru a-şi respecta angajamentele. Oficialul a subliniat că planurile actuale ale Atenei ar reduce datoria elenă de la 160% din PIB la 136% din PIB până în 2020. Al doilea program de bailout se bazează pe un nivel de 120% al datoriei, scrie Bloomberg. Ministrul elen de finanţe apreciază că noul pachet de sprijin ar putea ajunge la 145 miliarde euro pentru a acoperi şi nevoia de finanţare a băncilor.
Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's, cea care a tăiat ratingul de top al SUA şi al Franţei, a avertizat că Grecia nu va reuşi, probabil, să ajungă la un nivel sustenabil al datoriei dacă se mulţumeşte cu o reducere de 70% a valorii obligaţiunilor deţinute de investitorii privaţi.
The Guardian se întreabă dacă nu cumva Grecia este împinsă până la punctul în care să respingă cerinţele finanţatorilor şi să decidă că viaţa ar fi mai uşoară în afara zonei euro. Acest deznodământ al crizei ar fi un rezultat bun pentru cancelarul german Angela Merkel, oficialul putând susţine că a făcut tot ce s-a putut pentru a ajuta Grecia, care a decis de bunăvoie să renunţe la euro.
Din ce speră Grecia să obţină economiile cerute de finanţatorii internaţionali
reducerea cu un miliard de euro a cheltuielilor cu medicamentele;
reducerea cu 600 mil. euro a cheltuielilor cu apărarea şi armata;
desfiinţarea a 550 de posturi de viceprimar, ceea ce ar aduce economii de 30 milioane euro;
reduceri de 400 mil. euro în cheltuielile programului public de investiţii;
tăierea cu 22% a salariului minim. Pentru persoanele cu vârste de sub 25 de ani, reducerea va fi de 32%;
reducerea cu 2% a contribuţiilor la ajutoarele sociale;
renunţarea la organizaţiile care asigură locuinţe cu fonduri de la stat;
restructurarea sistemului bancar;
măsuri de descurajare a evaziunii fiscale, scrie Ekathimerini.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
