Creşterile economice ale ţărilor din Uniunea Europeană şi zona euro vor încetini în 2019, iar cele mai pronunţate căderi de ritm vor fi înregistrate în Europa Centrală şi de Est, potrivit prognozei de primăvară a Comisiei Europene. Creşterile vor râmăne totuşi solide, însă se amplifică riscurile.
Dintre statele UE, doar în Danemarca, Slovacia şi, surpriză, Grecia PIB-ul va accelera în 2019.
De asemenea, Comisia Europeană trage un semnal de alarmă în privinţa politicilor economice „periculoase” ale preşedintelui american Donald Trump, avertizând că accelerarea cheltuielilor administraţiei de la Washington şi protecţionismul comercial ameninţă stabilitatea financiară globală şi sănătatea economiei mondiale. CE enumeră, printre alte riscuri care ar trebui să preocupe UE, datoriile Greciei, incertitudinile politice din Italia, Brexitul şi precaritatea bugetului Spaniei.
În UE, cea mai amplă încetinire a creşterii economice va fi înregistrată de Irlanda, însă acest lucru nu surprinde pe nimeni, având în vedere creşterile PIB spectaculoase din anii anteriori datorate unor trucuri de calcul. Anul trecut, economia irlandeză a avansat cu 7,8%. Anul acesta, creşterea va fi de 5,7%, iar anul viitor de 4,1%, potrivit prognozei CE.
În Europa Centrală şi de Est, campion al încetinirii este Sovenia, unde economia îşi va reduce avansul de la 4,7% anul acesta la 3,6% anul viitor. Şi în Estonia creşterea va încetini semnificativ, de la 3,7% la 2,8%. La fel şi în Ungaria, de la 4% la 3,2%. Polonia, cea mai mare economie est-europeană, şi România vor slăbi ritmul de la 4,3%, respectiv 4,5% la 3,7% şi 3,9%.
În Cehia, cea mai dezvoltată economie din regiune, PIB-ul va creşte cu 3,4% anul acesta şi cu 3,1% anul următor.
Aceste încetiniri vin în condiţiile în care încep negocierile pentru bugetul post-Brexit al Uniunii Europene, unul care nu va beneficia de contribuţia substanţială a Marii Britanii. Statele membre ale UE din Europa Centrală şi de Est ar putea primi mai puţine fonduri europene. De asemenea, prinde contur ideea condiţionării alocării de fonduri UE în funcţie de respectarea principiului statului de drept. În privinţa Ungariei, o ţară al cărei guvern este acuzat că subminează instituţiile democraţiei, CE a remarcat că avansul economiei rămâne puternic în 2018, dar va încetini în 2019 pe măsură ce sectorul construcţiilor se loveşte de limitarea capacităţii, iar efectul pozitiv al creşterilor salariului minim asupra consumului se disipă. Lipsa de muncitori pregătiţi se va reflecta gradual în costuri şi preţuri, în timp ce cererea solidă va contribui la îngustarea surplusului de cont curent. „Creşterea este sprijinită şi de expansiunea bugetară care ar trebui să trimită deficitul bugetar în sus la 2,4% în 2018”, se arată în prognoza de primăvară a CE. Cu alte cuvinte, CE atrage atenţia că Ungaria va lăsa garda jos în ceea ce priveşte disciplina bugetară, dar nu va face excese.
Despre Polonia, CE arată că economia „este de aşteptat să crească sănătos, cu moderaţie doar limitată în 2019”. Consumul şi investiţiile vor fi principalii factori de creştere, sprijiniţi de majorările salariale rapide, de încrederea puternică a consumatorilor şi de fondurile structurale europene. Inflaţia va slăbi anul acesta şi va reveni în 2019 datorită creşterilor salariale.
Deficitul bugetar este estimat să scadă în 2018 şi să fie stabil în 2019. Însă echilibrul structural se va deteriora gradual.
În Cehia, creşterea economică, deşi se va modera, va rămâne peste potenţial în 2018 şi 2019, cu cererea internă continuând să fie principalul motor al avansului. Rata şomajului este la cel mai redus nivel din UE, iar aplificarea penuriei de forţă de muncă poate limita creşterea economică în viitorul apropiat. După trei majorări ale dobânzii de politică monetară începând cu august, inflaţia pare să fie adusă sub control. Balanţa bugetară va rămâne pozitivă anul acesta şi în următorul.
În ceea ce priveşte Bulgaria, despre care oficiali ai CE au spus că va fi următoarea ţară care va intra în zona euro, specialiştii Comisiei apreciază că economia, cea mai săracă din UE, va continua să înregistreze o creştere robustă. Cererea internă va rămâne principalul factor de creştere, în timp ce contribuţiile exporturilor nete vor fi, ca până acum, negative. Inflaţia va accelera anul acesta datorită cererii private puternice.
Tendinţele pozitive de pe piaţa muncii vor continua, cu creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi majorări salariale substanţiale. Finanţele publice vor rămâne sigure, sprijinite de mediul macroeconomic favorabil, în pofida creşterilor investiţiilor publice şi a salariilor.
Pentru România, CE estimează creşteri ale PIB de 4,5% anul acesta şi de 3,9% anul următor.
În privinţa zonei euro, Comisia estimează că avansul economic va încetini de la 2,3% anul acesta la 2% anul viitor, ceea ce subliniază nevoia de implementare rapidă a unor reforme cât timp expansiunea economică este puternică, scrie Reuters.
“Per total, riscurile pentru prognoze au crescut”, se arată în analiza CE. Printre riscuri, CE menţionează volatilitatea pieţelor financiare, stimulul bugetar pro-ciclic din SUA, care ar putea duce la supraîncălzirea economiei şi la accelerarea creşterii dobânzilor americane, şi amplificarea protecţionismului comercial.
“Pentru a deveni mai rezistenţi, trebuie să ne asigurăm că avem capacitatea să folosim politica macroeconomică în viitor, ceea ce înseamnă că trebuie să continuăm să reducem datoriile; apoi, ne trebuie un efort ambiţios pentru finalizarea Uniunii economice şi monetare”, scrie Marco Buti, şeful departamentului de economie al CE.
Riscurile cresc nevoia ca liderii UE să avanseze cu reforma pentru zona euro la summitul Consiliului European din iunie, a mai spus economistul. Liderii europeni vor decide atunci în privinţa introducerii unei scheme europene de asigurare a depozitelor şi a asigurării sprijinului pentru un fond de lichidare bancară în zona euro pentru cazul în care instituţia va rămâne fără bani în timpul vreunei crize bancare majore. Ei vor discuta, de asemenea, despre transformarea fondului de bailout al zonei euro într-un Fond Monetar European cu puteri în restructurarea datoriilor suverane şi monitorizarea economiilor.
