Avertismentele de criză revin: FMI spune că o nouă furtună financiară ar putea fi provocată de datoriile chinezeşti. Alţii văd un risc de colaps în lăcomia marilor companii occidentale

vineri, 00:07 Autor: Bogdan Cojocaru

♦ Fondul este îngrijorat, printre altele, că avansul creditului l-a întrecut pe cel al economiei . „Datoriile companiilor au ajuns la 165% din PIB, iar datoriile gospodăriilor, deşi reduse, au crescut semnificativ în ultimii cinci ani şi sunt legate de activităţi speculative.“

Fondul Monetar Internaţional (FMI) apreciază că datoriile Chiniei s-au umflat atât de mult încât pot pune în pericol sta­bi­litatea financiară globală.

Cu alte cuvinte, una dintre cele mai pres­ti­gioase instituţii financiare interna­ţionale averti­zea­ză că din China ar putea veni o nouă criză finan­ciară.

Un prezicător mai puţin mainstream decât FMI crede că următoarea criză va veni din Occident, de la mari companii din topul Fortune 500. Marea criză financiară din 2007-2008, care a explodat în SUA sub presiunea creditelor ipotecare subprime şi a prăbuşirii băncii de investiţii Lehman Brothers, nu a fost prezisă de instituţii consacrate, ci de câţiva analişti ca Nouriel Roubini şi Raghuram Rajan, fost economist-şef al FMI între 2003 şi 2006 şi guvernator al băncii centrale a Indiei între 2013 şi 2016. Criza i-a făcut pe aceştia celebri şi a redus credibili­tatea în bănci centrale precum BCE, care n-a recunoscut furtuna financiară nici când aceasta i-a spart uşa. 

Martin Hutchinson, bancher de investiţii ieşit la pensie, comentator financiar şi fost consilier în Croaţia din partea Trezoreriei SUA, crede că următoarea criză financiară va veni, după un deceniu de răscumpărări de acţiuni, de la companii mari din topul Fortune 500 precum Boeing, GE, HP and AT&T. Într-un articol publicat  de Handelsblatt cu titlul „Când companiile blue chip cad ca piesele de domino“, analistul scrie că aceste companii şi-au răscumpărat acţiunile „ca maniacii“ şi multe dintre ele au rămas cu o valoare netă negativă (pasivele sunt mai mari decât activele). „În recesiunile severe, când veniturile scad şi fluxurile de cash devin negative, şi cea mai uşoară pală de vânt le va face să cadă în default.“

La fel ca în criza creditelor ipotecare subprime, când câteva companii mari vor intra în incapacitate de plată, celelalte afaceri cu structuri ale creditului fragile se vor prăbuşi în lanţ.

Hutchinson arată că sunt două moduri în care balanţele de active şi pasive ale companiilor mari au fost golite: achiziţii la suprapreţ şi răscumpărări de acţiuni. Ambele mecanisme sunt produse ale unui deceniu de dobânzi foarte mici şi distorsionează sever alocarea resurselor financiare în economie.

Analistul dă şi câteva exemple specifice de companii care şi-au compromis valoarea. Boeing, o afacere cu un grad ridicat de ciclicitate, a răscumpărat acţiuni de 42 de miliarde de dolari şi are o valoare netă de zero. General Electric a efectuat răscumpărari de 85 de miliarde de dolari, în ultima vreme a făcut achiziţii la suprapreţ, iar acţiunile i-au fost pur şi simplu măcelărite pe burse. HP are o valoare netă de minus 4 miliarde de dolari. AT&T, care s-a riscat cu achiziţii la suprapreţ, are o valoare netă pozitivă, dar o valoare netă tangibilă (valoarea tuturor activelor minus pasivele şi activele intangibile - drepturi de copyright, de proprietate intelectuală, brevete etc.) negativă de 97 miliarde de dolari. Verizon Communications este puternic îndatorată şi are o valoare netă negativă de 102 miliarde de dolari. Nici Apple nu este imună, scrie analistul, deoarece se supraîndatorează rapid.

Hutchinson prezicea în 2014 că moneda virtuală bitcoin se va prăbuşi din cauza defectelor sale în 2015. Moneda a crescut de atunci de aproape 50 de ori.

Separat, într-o analiză privind sectorul financiar al Chinei, FMI avertizează că datoriile din ce în ce mai mari ale celei de-a doua economii ca mărime din lume şi dependenţa acesteia de credit pentru creştere devin o problemă pentru stabilitatea financiară globală de natură să provoace o nouă criză.

Fondul este îngrijorat, printre altele, că avansul creditului l-a întrecut pe cel al economiei şi remarcă similarităţi între situaţia de acum şi cea premergătoare crizei americane din 2008.

„Datoriile companiilor au ajuns la 165% din PIB, iar datoriile gospodăriilor, deşi reduse, au crescut semnificativ în ultimii cinci ani şi sunt legate din ce în ce mai strâns de activităţile speculative. Acumularea creditului în sectoarele tradiţionale merge mână în mână cu încetinirea creşterii activităţii şi cu presiuni pe calitatea activelor.“ Aceste probleme au condus la ceea ce FMI descrie a fi „tensiuni“ în trei segmente ale sectorului financiar chinez. În primul segment, politicile monetare şi bugetare expansioniste, aplicate cu scopul de a sprijini piaţa muncii şi creşterea, au dus la situaţia în care companii sunt ţinute artificial în viaţă prin stimulente de la guvern. Al doilea segment cu tensiuni este cel al investitorilor care caută mijloace din ce în ce mai complexe de a ajunge la yielduri ridicate pentru investiţiile lor, ceea ce a dus la situaţia în care „companiile profită de lacunele legislative şi la vehicule de investiţii tot mai complexe“. „Creditarea cu risc s-a mutat astfel de la bănci spre părţi mai slab supravegheate ale sistemului financiar“. Acest sector creşte mai rapid decât cel bancar tradiţional.

Ultimul segment tensionat este cel în care instituţiile financiare nu mai permit investitorilor să piardă bani, creând astfel un mediu în care investitorii îşi asumă riscuri tot mai mari.

În toamnă, Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, dădea drept posibile surse de criză financiară crize în China sau Italia, dezechilibrele din comerţul global şi ascensiunea populismului. În urmă cu câţiva ani chiar despre această bancă, în continuă transformare a modelului de business şi lovită din când în când de amenzi uriaşe, se spunea că ar putea deveni un nou Lehman Brothers şi se specula că va avea nevoie un un bailout. O nouă problemă cu Deutsche Bank este că cel mai mare acţionar al ei, HNA, este una dintre cele mai îndatorate companii din China. Din cauza datoriilor şi a creşterii costurilor de împrumut, HNA are dificultăţi tot mai mari în a strânge capital, notează Bloomberg. Compania nu reuşeşte să realizeze profit suficient de mare pentru a-şi putea plăti dobânzile. De asemenea, HNA a intrat în atenţia autorităţilor chineze din cauza achiziţiilor făcute pe datorie.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.12.2017

 
Cuvinte cheie:
china
, Avertismente
, criza
, FMI
, furtuna financiara
, companii
, colaps
, criza financiara
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide