Trei ameninţări pentru viitorul omenirii

Avertismentul lui Stephen Hawking pentru omenire: Salvarea este în colonizarea spaţiului. Chiar dacă nu se va întâmpla acum, o catastrofă de porporţii este iminentă şi inevitabilă

22 ian 2016 Autor: Florin Badescu - Mediafax

Celebrul astrofizician britanic Stephen Hawking a prevenit, luni, în privinţa relativei iminenţe a unei catastrofe planetare şi a menţionat trei factori care ameninţă viitorul omenirii, informează fr.sputniknews.com.

Cercetătorul britanic, în vârstă de 74 de ani, a anunţat într-un interviu acordat postului BBC Radio 4 principalele trei ameninţări viitoare la adresa omenirii: un război nuclear, încălzirea globală şi un virus creat cu ajutorul ingineriei genetice.

Profesorul Hawking este de părere că aceşti factori nu prezintă o ameninţare imediată, dar a subliniat importanţa faptului că omenirea trebuie să vegheze pentru a se asigura că va evolua într-o direcţie bună.

"Şansele ca o catastrofă planetară să se producă în acest an sunt mici, dar riscul urmează o traiectorie crescătoare. Nu există niciun dubiu că aceste lucruri se vor întâmpla peste o mie sau zece mii de ani", a declarat cercetătorul britanic.

Omenirea ar putea să îşi găsească salvarea în cucerirea spaţială, spune profesorul Hawking, potrivit căruia omenirea va avea nevoie de încă un secol înainte de a putea să construiască o serie de colonii umane în spaţiu. Până atunci, oamenii ar trebui "să rămână foarte prudenţi în această perioadă".

"Nu vom înceta să facem progrese, deci ar trebui să recunoaştem pericolele şi să învăţăm să le controlăm. Sunt un optimist şi cred că vom putea să facem acest lucru", a spus Stephen Hawking.

Emisiunea radiofonică la care a participat profesorul Hawking va fi difuzată integral pe 26 ianuarie şi 2 februarie de postul BBC Radio 4. În această emisiune, celebrul astrofizician va vorbi despre "firele de păr" ale găurilor negre. "Firele de păr" reprezintă, în limbajul ştiinţific colocvial, orice altă cantitate propusă pentru a descrie o gaură neagră, în afara celor trei unanim acceptate - masă, sarcină electrică şi moment cinetic.

Recent, profesorul Hawking a avansat teoria potrivit căreia într-un viitor apropiat, dezvoltarea necontrolată a inteligenţei artificiale va permite computerelor să domine specia umană. Astfel, Homo sapiens ar putea să supravieţuiască doar în cazul în care obiectivele trasate computerelor vor fi controlate de pământeni şi subordonate obiectivelor acestora.

Stephen Hawking a fost diagnosticat cu o maladie neuronală degenerativă (scleroză laterală amiotrofică) la vârsta de 21 de ani, iar medicii i-au spus în acel moment că mai avea de trăit cel mult doi sau trei ani. Ajuns în prezent la vârsta de 74 de ani, Stephen Hawking este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă din lume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre găurile negre şi pentru cartea sa "Scurtă istorie a timpului" ("A Brief History of Time"), devenită un bestseller internaţional.

Fostul şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut şi de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat în trecut din cauza comentariilor sale despre religie.

Cartea sa intitulată "The Grand Design", lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.

Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic, în 1982, şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.

Davos: Medicii şi avocaţii ar putea fi înlocuiţi de roboţi

Inteligenţa artificială este pe cale să declanşeze schimbări terifiante pe piaţa muncii, milioane de medici, avocaţi şi alţi specialişti fiind în pericol să rămână pe dinafară, avertizează experţi participanţi la Forumul Economic Mondial de la Davos.

Andrew Moore, decan al facultăţii de informatică de la Carnegie Mellon University, arată că maşinile efectuează deja multe dintre "sarcinile plictisitoare ale funcţionarilor", computerele fiind capabile să ajute acocaţii să pregătească milioane de documente pentru procese, relatează The Telegraph.

"Unul după altul, veţi vedea că activităţi despre care credeam că necesită inteligenţa personală pot fi automatizate", a spus Moore în timpul unui seminar la Davos.

În opinia sa, multe dintre profesiile despre care oamenii cred că necesită inteligenţă, cum sunt profesiile de avocaţi şi de medici, pot fi automatizate în mare măsură, iar carierele de acest tip s-ar putea restrânge.

Zhang Ya-Qin, preşedintele Baidu, cea mai mare companie chineză care oferă servicii de căutare pe Internet, consideră că robotizarea îi poate face pe oameni mai leneşi şi mai dependenţi de tehnologie.

"Pe măsură ce computerele devin mai inteligente şi oamenii vor fi mai dependenţi de acestea, ei vor deveni mai puţin inteligenţi şi mai leneşi, pentru că nu vor mai gândi atât de mult cum o fac în mod normal. Acesta este un motiv de îngrijorare", a spus el.

În pofida acestor avertismente, participanţii la discuţii au fost de acord că perspectiva generală a pieţei muncii rămâne pozitivă, rolurile urmând să evolueze către sectoare mai creative.

 

Cercetările recente efectuate de University of Oxford arată că terapeuţii, angajaţii din sectorul sănătăţii şi cel social sunt cel mai puţin expuşi la riscul automatizării, în timp ce angajaţii în activităţi de telemarketing şi agenţii de asigurări sunt în cel mai mare pericol.

"Există unele domenii în care ne vom folosi mai mult de roboţi pentru a ajuta oamenii, care vor rămâne titularii unor roluri precum învăţarea copiilor mici sau îngrijirea acestora, activităţi pentru care este nevoie de grijă şi interacţiune umană", a explicat Moore.

În opinia sa vor avea loc schimbări extraordinare, dar lucrurile pe care le vor face oamenii cu ajutorul robotizării vor deveni mai interesante.

Christopher Pissarides, deţinătorul unui premiu Nobel în Economie, şi Erik Brynjolfsson, profersor la MIT, avertizează că autorităţile vor fi nevoite să reinventeze complet sistemele educaţionale, pentru a se adapta schimbărilor care vor fi aduse de creşterea automatizării.

Ei au spus că încurajarea antreprenoriatului este esenţială.

"Este dificil să înveţi maşinile să fie cu adevărat creative. Este practic imposibil ca un robot să vină cu o idee nouă de afaceri", a arătat Brynjolfsson.

Stuart Russell, profesor de informatică la University of California, Berkeley, este foarte optimist că maşinile pot îmbunătăţi standardul de viaţă al oamenilor.

"Dacă inteligenţa artificială poate amplifica inteligenţa noastră, atunci am putea vorbi despre o epocă de aur a umanităţii, cu posibilitatea eliminării bolilor şi a sărăciei, facilitată de tehnologie", a spus Russell.

Cu toate acestea, Russell crede că automobilele autonome sunt la ani distanţă de a deveni o prezenţă obişnuită în trafic, computerele nefiind încă suficient de inteligente pentru a controla toate situaţiile posibile.

 

 

 
Cuvinte cheie:
STEPHEN HAWKING
, AMENINŢĂRI
, OMENIRE
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Închide