Polonia şi-a redus deficitul bugetar cu mai mult de patru puncte procentuale în doi ani, iar una din urmări este că avansul economic a încetinit dramatic, la doar 1,4% în cel de-al treilea trimestru al anului trecut, în condiţiile în care cererea internă scade în tandem cu criza din zona euro, cea mai mare piaţă pentru exporturile poloneze, scrie Financial Times.
"Dar ritmul consolidării bugetare încetineşte, ceea ce va aduce economiei aer de respirat. Nu încurajăm ministerul de finanţe să continue cu consolidarea fiscală excesivă", a declarat pentru publicaţia britanică guvernatorul băncii centrale Marek Belka.
Deficitul bugetar al Poloniei s-a cifrat la aproape 8% din PIB în 2010, umflat de criză şi de creşterea substanţială a cheltuielilor necesare pentru a absorbi fondurile structurale europene. Deficitul a ajuns, la sfârşitul anului trecut, probabil la 3,4% din PIB.
Spre deosebire de ţări din zona euro precum Grecia şi Portugalia, Polonia nu se luptă să-şi recâştige credibilitatea pe pieţele financiare. Costurile de finanţare ale statului european au ajuns în ultimele săptămâni la niveluri reduse record.
De asemenea, deşi creşterea economică încetineşte, economia nu se confruntă cu dezechilibre periculoase. Datoria publică şi cea a sectorului privat nu sunt excesiv de mari, sistemul bancar este solid, iar şomajul, deşi în creştere, nu este o problemă catastrofală.
"Nu dansăm de bucurie, dar pot să spun că am obţinut o încetinire perfectă. Nu vedem niciun fel de prăbuşire", a spus Belka, atrăgând atenţia că o "recesiune tehnică" este improbabilă pentru Polonia. Acest stat este singurul din UE care a evitat recesiunea în ultimii 20 de ani.
"Bineînţeles, 2013 va fi dificil, dar credem că în acest an economia va începe să-şi revină", a mai spus guvernatorul.
Reţeta poloneză
Ce stă în spatele reţetei poloneze? Politicile monetare restrictive între 2001 şi 2007, a afirmat pentru The Wall Street Journal Leszek Balcerowicz, fost guvernator al băncii centrale poloneze. Dar el nu dă niciun indiciu despre ce s-a întâmplat în continuare. Polonia a fost salvată, în realitate, de relaxarea politicii monetare, notează The Atlantic. În ultimii cinci ani, zlotul s-a depreciat cu 33% în raport cu euro, moneda folosită de ţările în care exportă cel mai mult, ceea ce face ca produsele poloneze să fie mai ieftine acolo. O astfel de depreciere este "o cale sigură" pentru evitarea capcanei lichidităţii, în care dobânzile pe termen scurt sunt zero, iar băncile centrale nu le mai pot reduce, explică Lars Svensson, viceguvernator al băncii centrale suedeze şi profesor la prestigioasa universitate americană Princeton. Astfel de politici au fost aplicate de Israel în 2009 şi sunt aplicate de Elveţia acum.
Banca centrală poloneză a fost dur criticată pentru că este singura din UE care majorează dobânda de politică monetară. Aceasta s-a întâmplat anul trecut. De atunci, dobânzile au fost reduse de două ori. Acum indicatorul se situează la 4,25%, iar noi reduceri sunt foarte probabile.
"Se crede tot mai mult că este loc pentru alte reduceri", a spus Belka, adăugând că autoritatea de reglementare a sectorului bancar relaxează regulile de creditare pentru a stimula creşterea creditului.
În timp ce în ţări precum Cehia şi în zona euro băncile centrale nu mai pot reduce dobânzile, fiind nevoite să recurgă la politici neconvenţionale, Polonia beneficiază încă de luxul reducerii dobânzilor pentru a ajuta creşterea.
Belka numeşte "amatorism intelectual" insistarea pe reduceri bugetare într-un moment în care dobânzile sunt mici pentru stimularea creşterii.
Un ingredient important al reţei succesului polonez este şi Germania, cea mai mare economie a Europei, principala destinaţie pentru exporturile poloneze şi o sursă sigură de investiţii.
Economiştii de top ai FMI îşi recunosc "erorile" în calcularea impactului austerităţii
Economiştii de top ai Fondului Monetar Internaţional Olivier Blanchard şi Daniel Leigh au realizat un studiu în care analizează propriile erori în estimarea impactului austerităţii asupra economiilor europene. Deşi menţionează că "nu ar trebui interpretată ca fiind punctul de vedere al FMI", lucrarea reflectă schimbarea atitudinii instituţiei în privinţa austerităţii dure din Europa, scrie EUobserver.
După ce problema a fost abordată pentru scurt timp în octombrie, economiştii FMI explică acum mai detaliat, cu ajutorul formulelor matematice, cum "prezicătorii" au greşit în calcularea impactului reducerilor adânci de cheltuieli în ţări precum Grecia, Spania şi Portugalia. Astfel, deoarece ritmul reducerilor bugetare a fost mai rapid, iar creşterea economică mai slabă decât s-a anticipat în 2010, aşa-numiţii multiplicatori fiscali - un coeficient matematic care reflectă impactul reformelor asupra creşterii - au fost mult mai mari decât au anticipat spacialiştii FMI. În loc de a fi aproape de zero, ceea ce ar fi însemnat lipsa erorilor, multiplicatorii pentru 2010 "au fost de 1,6". Modelul a fost ajustat în anii următori. Fmi promovează acum politici cu mai puţine reduceri de cheltuieli.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
