Şocurile crizei datoriilor din zona euro vor fi resimţite de economia mondială timp de mulţi ani, iar autorităţile trebuie să regândească strategiile prin care vor să readucă economia pe creştere şi să creeze locuri de muncă, a spus Kaushik Basu, noul economist-şef al Băncii Mondiale (BM). Însă un plan clar al liderilor europeni pentru rezolvarea crizei întârzie să apară.
În Grecia, creditorii internaţionali au respins unele măsuri care prevedeau economii de două miliarde de euro şi făceau parte din planul de austeritate de 13,5 mld. euro pe următorii doi ani prezentat de guvernul grec. Membrii troicii - Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană (BCE) - s-au arătat sceptici faţă de estimările guvernului privind veniturile din impozite noi asupra liber-profesioniştilor şi din unele reduceri de cheltuieli în sectoarele apărării şi sănătăţii. Oficialii troicii nu sunt convinşi nici dacă guvernul grec va merge până la capăt cu promisiunile de a disponibiliza 15.000 de angajaţi bugetari. "De data aceasta reducerile de cheltuieli trebuie să fie reale şi probate. În trecut, guvernul a găsit alternative care nu au produs efectele necesare, iar creditorii s-au săturat de promisiuni deşarte", a spus o sursă apropiată discuţiilor.
Totuşi, unii lideri germani care înainte zoreau Grecia să implementeze cerinţele troicii pentru a-şi rezolva criza au adoptat recent un ton mai moderat. Peer Steinbruck, candidatul opoziţiei pentru postul de cancelar, a spus că Greciei trebuie să i se acorde mai mult timp pentru reforme deoarece efectele economice şi politice ale ieşirii acestei ţări din zona euro ar fi devastatoare. El crede că Grecia va trebui ajutată încă şapte sau opt ani.
Presa europeană informează că Berlinul va susţine plata următoarei tranşe, de 31 mld. euro, din pachetul de salvare pentru Grecia, chiar dacă aceasta nu a implementat toate măsurile cerute. Ziarul german Wirtschaftswoche scrie că autorităţile din întreaga lume se tem de o ieşire masivă de capital din băncile portugheze, irlandeze, spaniole şi italiene după ieşirea Greciei din zona euro.
Semn al amplorii temerilor, autorităţile americane au făcut presiuni asupra cancelarului Angela Merkel pentru a accepta orice compromis prin care Grecia ar rămâne ferm ancorată în UE, scrie The Telegraph. Un "Grexit" ar produce instabilitate în Balcani şi ar invita Rusia să se amestece în regiune. După îndelungi presiuni din partea ţărilor europene şi a pieţelor financiare, Spania este în sfârşit pregătită să solicite ajutor prin programul BCE de achiziţii de obligaţiuni guvernamentale, însă semnale venite din Germania sugerează că Madridul ar trebui să renunţe la idee, scrie Thomson Reuters. Ministrul de finanţe german Wolfgang Schaeuble a declarat că Spania a luat măsurile corecte pentru a-şi depăşi problemele fiscale şi nu are nevoie de un bailout.
La reuniunea miniştrilor din zona euro din septembrie Schaeuble ar fi declarat însă, potrivit unor surse diplomatice, că Berlinul nu poate să apară în faţa parlamentarilor cu un nou pachet de salvare pentru Spania după ce aceştia tocmai au aprobat 100 mld. euro pentru recapitalizarea băncilor spaniole.
Guvernul spaniol a anunţat vineri că sistemul bancar ar avea nevoie de doar 53,7 mld. euro din aceste fonduri. O analiză a agenţiei Moody's Investors Service spune însă că băncilor spaniole le-ar trebui de fapt între 70 şi 105 mld. euro pentru a absorbi pierderile şi a păstra rata de adecvare a capitalului deasupra pragurilor minime legale, potrivit Bloomberg.
Marea Britanie ar putea pierde calificativul "AAA"
Criza din zona euro a distras atenţia de la starea economiei britanice, dar este doar o chestiune de timp până când ţara îşi va pierde rating-ul maxim, "AAA", avertizează compania de consultanţă Strategy Economics, potrivit CNBC. Oamenii de afaceri britanici cer guvernului să facă mai multe pentru a promova creşterea economică, printr-o bancă pentru companii sau prin planuri de creare a locurilor de muncă.
"Pe măsură ce creşterea economică încetineşte, deficitul bugetar se măreşte şi guvernul se împrumută tot mai mult, este de greu de crezut că Marea Britanie va rămâne prea mult timp în grupul ţărilor cu rating maxim", a scris Matthew Lynn, fondatorul Strategy Economics.
Irlanda va ieşi curând din criză
În pofida slăbiciunilor economiei mondiale şi a unei creşteri economice lente, de doar 0,01% în al doilea trimestru al acestui an, Irlanda "se îndreaptă spre ieşirea din criză", consideră analiştii Danske Research, citaţi de CNBC. Economia Irlandei va creşte cu 0,8% anul viitor sprijită de exporturi, iar politica fiscală prudentă va reduce deficitul bugetar la 8,3% din PIB anul acesta şi la 7,5% din PIB anul viitor. Cel mai mare risc pentru ţară rămâne numărul ridicat de şomeri, rata şomajului fiind de 14,7% în august. Din cauza şomajului, Irlanda se confruntă cu cel mai ridicat nivel de emigrare din ultimii 25 de ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
