Bancile elene sunt lovite din toate partile: clientii isi retrag banii, actiunile pica, iar BCE le va scumpi finantarea

9 apr 2010 Autor: Cristina Rosca

Bancile grecesti sunt mai dependente de imprumuturile de la Banca Centrala Europeana (BCE) decat institutiile similare din alte state europene, primind de la institutie - care inca accepta obligatiunile emise de stat drept gaj - 65 de miliarde de euro in primul trimestru al acestui an, fata de 40 mld. euro in tot anul 2009, potrivit IOBE, un think-tank de la Atena.

Desi luna trecuta presedintele BCE Jean-Claude Trichet a ajutat creditorii din Grecia, prelungind regulile de utilizare a garantiilor pana anul viitor, acest sprijin ar putea sa aiba un cost.

Potrivit noului cadru legislativ, care va intra in vigoare in 2011, pentru bancile elene va fi mai scump sa primeasca de la BCE fonduri garantate cu obligatiuni de stat, din cauza ratingului slab al tarii.

Din momentul in care Banca Centrala Europeana a relaxat regulile de finantare in timpul crizei financiare, doua dintre principalele trei agentii de rating au modificat in scadere ratingul Greciei.

Odata cu paralizarea procesului de creditare, bancile elene au inceput sa se bazeze pe fondurile foarte ieftine ce erau oferite de Banca Centrala Europeana si au utilizat obligatiunile emise de statul grec ca garantie pentru imprumuturile contractate. Intre timp, acestea au inceput sa devina din ce in ce mai neinteresante pentru investitori in conditiile actualei crize, si astfel randamentul lor a ajuns la peste 6%, dublu fata de randamentul bund-urilor germane, considerate titluri de referinta.

Solutia: banii de la stat

Inca de anul trecut existau discutii potrivit carora deficitul bugetar record si ratingul de tara care risca sa fie din nou retrogradat ar putea convinge BCE sa nu mai accepte obligatiunile elene ca garantii, sau daca ar continua a fi eligibile, costul sa fie mai mare.

"Scaderea pietelor grecesti (actiunile si obligatiunile - n. red.) reprezinta un avertisment pentru institutiile financiare pentru ca acestea sa nu devina prea dependente de sprijinul Bancii Centrale Europene", a spus Huw Worthington, strateg la Barclays Capital.

Singura solutie ramane astfel statul si banca centrala de la Atena, care ar putea sa dea bancilor 17 mld. euro, restul de fonduri din schema de 28 mld. euro lansata in urma cu doi ani pentru a permite bancilor sa faca fata crizei financiare.

Actiunile bancilor, pe o panta descendenta

Investitorii nu au ramas indiferenti la situatia creditorilor eleni, astfel ca dupa ce bancile au cerut statului din nou sprijin financiar, titlurile bancilor elene s-au depreciat in linie. O sursa din sistem, care nu a dorit sa ii fie dezvaluita identitatea, a spus ca cele mai mari patru banci din Grecia - National Bank of Greece, Eurobank, Alpha Bank si Piraeus Bank - au fost cele care au cerut accesul la restul de fonduri. O decizie privind alocarea ar putea fi luata pana la sfarsitul saptamanii.

Actiunile Alpha Bank au inchis sedinta de miercuri in scadere cu 4,35% fata de ziua precedenta, pana la un nivel de 6,6 euro per titlu. Comparativ cu inceputul anului titlurile au pierdut 22%. Si actiunile Piraeus au evoluat in acelasi sens, pierzand 5,66%, pana la un nivel de 5,83 euro. La inceputul anului pretul unui titlu era de 7,8 euro, cu 33% peste nivelul actual. EFG Eurobank a fost principalul perdant insa, cu un declin al actiunilor de 7,46%, pana la un pret de 6,20 euro per actiune. Vestea ca bancile au nevoie de un nou imprumut de la stat a facut ca pretul unei actiuni a National Bank of Greece sa coboare cu 4,24%, pana la un nivel de 13,76 euro.

Profituri slabe

Toti cei patru creditori importanti ai Greciei au raportat scaderi de 30-40% ale profitului in 2009, din cauza recesiunii care a afectat tara si din cauza evolutiei slabe a procesului de creditare in filialele bancii din Europa de Sud-Est. Profitul Alpha Bank a fost de 366 mil. euro, in scadere cu 28,5% fata de 2008. In cazul EFG si NBG declinul a fost chiar mai puternic de 45% si respectiv 37%, pana la un nivel de 362 mil. euro si respectiv 971 mil. euro. Si Piraeus a terminat anul pe plus, cu 235 mil. euro.