Sistemul bancar din Grecia a început să dea semne de şubrezire după ce statul elen a intervenit pentru prima dată să salveze de la faliment o bancă prin intermediul unui fond de urgenţă al băncii centrale, ceea ce a dus practic la naţionalizarea instituţiei de credit, scrie BBC News.
Investitorii fug de acţiunile băncilor elene de teamă că acestea vor fi aduse în pragul colapsului de pierderile cauzate de expunerea foarte ridicată pe care o au la datoriile Greciei. Liderii europeni au inclus în noul plan de salvare a Greciei, stabilit în această vară, o contribuţie de 21% a creditorilor privaţi. Tot mai multe voci însă apreciază că această contribuţie va fi mult mai mare, probabil de 60%. Băncile elene se confruntă însă şi cu retrageri masive de depozite de către clienţi.
Banca salvată, Proton Bank, va fi spartă în două bucăţi după ce foştii manageri au fost acuzaţi de spălare de bani.
O "bancă bună" numită Noua Proton Bank va prelua depozitele clienţilor privaţi şi ale guvernului şi activele sigure ale băncii. Restul afacerilor vor fi lichidate, iar veniturile astfel obţinute vor fi folosite pentru a plăti terţele părţi.
"Banca bună este bine capitalizată, cu o rată de adecvare a capitalului peste limita minimă cerută. Banca are acces la lichidităţile din Eurosistem prin intermediul Băncii Greciei", se arată într-un comunicat al băncii centrale elene, scrie Reuters.
Acţiunile Proton au fost suspendate de la tranzacţionare pe bursa din Atena. Pentru salvarea băncii va plăti Fondul elen de Stabilitate Financiară, un mecanism înfiinţat la propunerea UE şi a FMI ca parte a pachetului de salvare a Greciei şi care are la dispoziţie 10 miliarde de euro.
Fondul va fi singurul acţionar al băncii salvate. Proton este una dintre băncile de mici dimensiuni din Grecia, având 31 de sucursale şi active de 3,8 mld. euro la finalul lunii martie.
Resursele mecanismului de salvare ar trebui să urce la 30 de miliarde de euro după ce statele zonei euro vor ratifica creşterea puterii efective de creditare a FESF, fondul de salvare al zonei euro, la 440 de miliarde de euro.
Problemele Proton au ieşit la iveală în această vară după ce a anunţat că este investigată de banca centrală pentru încălcări ale reglementărilor privind spălarea de bani în cazul unor tranzacţii ale principalului acţionar.
"După utilizarea fondului de salvare pentru Proton Bank au început să apară îngrijorări că şi alte bănci vor urma aceeaşi cale, ceea ce va avea un impact negativ pentru acţionari", a afirmat un analist bancar grec. Cel mai mare acţionar al Proton, omul de afaceri Lavrentis Lavrentiadis, şi-a redus în martie participaţia de la 20% la 15%.
Dintre băncile greceşti, în România sunt prezente EFG Eurobank (Bancpost), Alpha Bank, Piraeus Bank, ATE Bank, Emporiki şi NBG (Banca Românească).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
