Astăzi, când miniştrii de finanţe din zona euro şi liderii politici ai uniunii monetare şi-au programat întâlniri de criză, s-ar putea să fie ultima şansă pentru guvernul grec să ajungă cu creditorii la un compromis care să-i permită evitarea unui dezastru financiar. Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a avertizat că dacă astăzi Atena şi creditorii nu ajung la un compromis, Grecia va aluneca spre default.
Unele dintre cele mai mari temeri sunt că băncile greceşti, ţinute în viaţă doar de finanţarea de la BCE, vor fi după defaultul ţării piesele de domino a căror cădere va împinge Grecia afară din zona euro.
De la începutul anului grecii au retras 40 de miliarde de euro din băncile greceşti, sumă echivalentă cu 25% din depozite, potrivit estimărilor băncii americane Citigroup. Doar vineri ieşirile s-au situat la 1,7 miliarde de euro, ceea ce duce retragerile de săptămâna trecută la cinci miliarde euro, potrivit unor surse bancare citate de Kathimerini.
În ultimele zile, retragerile au accelerat şi s-a vorbit tot mai intens de iminenţa introducerii restricţiilor mişcării capitalului, inclusiv îngheţarea depozitelor. Când în Cipru, o economie care a avut un sistem bancar supradimensionat, au fost introduse astfel de restricţii, unii comentatori au atras atenţia că acolo un euro avea altă valoare decât în restul zonei euro, ceea ce înseamnă că Ciprul nu mai făcea parte din zona euro. Cât de mare este probabilitatea unui astfel de scenariu pentru Grecia? Agenţia de rating Moody’s a calculat probabilitatea la peste 51%.
Guvernul grec lasă impresia că a ajuns în situaţia de a alege între a rambursa datoriile către creditori şi a plăti pensiile şi salariile din sectorul public şi a făcut clar că va alege pensiile şi salariile. De aceea are nevoie de deblocarea programului de bailout internaţional.
Mai gravă, pentru bănci, decât restricţionarea mişcării capitalului ar fi limitarea finanţării de la BCE. La sfârşitul lunii Grecia are de plată peste 1,5 miliarde de euro către FMI. Neplata ar putea fi considerată default, ceea ce va afecta credibilitatea garanţiilor - titluri de stat - oferite de băncile greceşti. Băncile greceşti supravieţuiesc doar mulţumită unei linii de capital de urgenţă de la BCE a cărei limită a fost majorată treptat. Analiştii de la Moody’s cred că BCE va continua să asigure băncilor elene lichiditatea necesară atât timp cât există potenţial pentru o rezolvare pozitivă a negocierilor dintre Atena şi creditori, scrie Kathimerini. Fără bani de la BCE, băncile greceşti vor rămâne fără capital, fără euro, iar Grecia va fi forţată să iasă din zona euro. Consensul printre observatori este că BCE nu va fi catalizatorul Grexitului şi nu va acţiona fără acordul liderilor politici din zona euro.
O veste bună este că spre deosebire de retragerile de depozite din 2012, acum grecii îşi ţin banii în ţară.
Fentarea Fiscului, sport naţional
La reuniunea BCE de vineri au fost discutate trei opţiuni, scrie CNBC, care citează surse apropiate situaţiei. Prima a fost închiderea imediată a canalului de lichiditate pentru băncile greceşti, ceea ce ar fi dus la prăbuşirea sistemului bancar. A doua opţiune a fost plafonarea finanţării, ceea ce ar fi dus la introducerea restricţiilor de mişcare a capitalului. A treia posibilitate discutată a fost creşterea finanţării, aşa cum au cerut băncile greceşti şi aşa cum de altfel BCE a şi făcut. Banii vor fi suficienţi pentru ca băncile greceşti să se deschidă astăzi.
Boardul BCE a exprimat clar că se aşteaptă „la un rezultat pozitiv al reuniunilor de luni“, ceea ce înseamnă că a avertizat că vor fi consecinţe grave dacă nu se ajunge la un acord.
Pentru cât de grave sunt problemele financiare ale Greciei, edificatoare sunt cifrele autorităţilor fiscale. Fiecare lună aduce câte un miliard de euro de datorii către fiscul grec. Restanţele către fisc acumulate anul acesta au atins 5,2 mld. euro la sfârşitul lunii trecute. Aceste datorii, atât vechi cât şi noi, totalizau 77,8 mld. euro la sfârşitul lunii mai.
