Banca Centrală Europeană (BCE) a refuzat să participe la planul prin care Spania spera să salveze Bankia, una dintre cele mai mari bănci ale ţării, cu banii instituţiei, ceea ce lasă Madridului doar posibilitatea intervenţiei prin finanţare de pe pieţe, cu riscul creşterii şi mai mult a datoriei.
Costurile de finanţare ale ţării însă cresc spre cotele de pericol, deoarece investitorii nu mai au încredere în guvernul spaniol, unii dintre ei temându-se chiar că neputinţa Spaniei de a-şi repune pe picioare sistemul bancar este un semn că statul este insolvabil.
Bankia are nevoie de un bailout de 23,5 miliarde euro, dar propriul fond de bailout al Spaniei are resurse de doar nouă miliarde de euro. Resursele pot fi în teorie suplimentate cu împrumuturi de pe pieţele de finanţare, dar aici costurile de împrumut cresc de câteva zile. De aceea, Madridul a vehiculat ideea "neortodoxă" de a recapitaliza Bankia, a treia bancă din ţară în funcţie de mărime, printr-o injecţie de 19 miliarde euro în compania mamă prin intermediul unor obligaţiuni guvernamentale. Acestea ar fi fost schimbate în lichidităţi printr-un program de finanţare pe termen scurt al BCE, ceea ce ar fi permis guvernului să evite împrumutarea de pe pieţe.
"Ar fi ca şi cum Madridul ar cere BCE să printeze bani pentru a-i salva băncile. Aceasta echivalează cu recunoaşterea sinceră că Spania este insolventă", scrie Mattheu O'Brian, editorialist la The Atlantic.
BCE nu ajută, iar costurile de finanţare cresc ameţitor
Oficialii BCE au respins ca inacceptabil planul Spaniei, argumentând că Bankia are nevoie de finanţare corespunzătoare şi că aceasta riscă să încalce interdicţia Uniunii Europene ca BCE să finanţeze guvernele, au declarat pentru Financial Times surse apropiate situaţiei.
În aceste condiţii, guvernul va încerca să strângă cele 19 miliarde de euro prin împrumuturi pe termen scurt, de şase luni, ale căror dobânzi nu depăşesc 2%, ceea ce ar duce la majorarea datoriei suverane cu "doar" 2%, potrivit Le Figaro, care citează surse guvernamentale. Pe hârtie, povara n-ar fi mare, deoarece Spania are o datorie echivalentă cu 68,5% din PIB, comparativ cu 85,8% din PIB în cazul Franţei sau 81,3% din PIB pentru Germania.
"Pieţele însă şi-au pierdut încrederea deoarece guvernul condus de Mariano Rajoy nu a ezitat să revizuiască în creştere cifrele privind deficitul bugetar şi recapitalizarea băncilor", a atenţionat analistul Laurence Boone de la Bank of America.
În cursul zilei de miercuri randamentul mediu al obligaţiunilor spaniole cu scadenţa la zece ani au crescut la aproape 6,7%, nivel alarmant având în vedere că Grecia, Irlanda şi Portugalia au fost forţate să ceară asistenţă financiară externă după ce indicatorul a atins 7%.
Un alt analist a avertizat că pieţele nu se vor lăsa păcălite mult timp deoarece Bankia "este copacul care ascunde pădurea".
Necesarul de recapitalizare al băncilor spaniole este estimat la 75-90 miliarde euro, echivalentul a 8% din PIB-ul ţării. De asemenea, guvernul spaniol a estimat la 80 de miliarde de euro necesarul de provizioane al băncilor.
Executivul consideră încă că rezervele vor fi constituite fără probleme de 75% dintre instituţiile de credit, dintre care cele mai mari sunt Santander şi BBVA.
Un spectacol ridicol cu papiţoi atrăgând atenţia asupra ridicolului afacerii Bankia, ziariştii de la International Business Times notează că personajele au mai mai mult de-a face cu showurile celebre de televiziune cu păpuşi Strada Sesame şi Păpuşile Muppets decât cu scena bancară.
Rolul principal ar fi jucat de premierul Rajoy, care afişează imaginea confuză şi verde a broscoiului Kermit în încercarea de a masca circul din spatele lui şi a evita criticile la adresa "prietenilor" săi. Guvernul a majorat treptat estimările privind necesarul de finanţare al băncilor, dar niciodată nu a anunţat cifre care să se apropie măcar de bailoutul Bankia.
Agenţia internaţională de audit Deloitte, care ar fi trebuit să vadă imaginea clară a situaţiei precum Pasărea Mare, a şocat marţi parlamentul spaniol anunţând că, deşi a găsit încă din octombrie nereguli în rapoartele financiare ale băncii, a decis că este mai bine să nu spună nimănui nimic. Afişând naivitatea unui papiţoi de doi metri cu mintea unui copil, un reprezentant al companiei le-a spus legiuitorilor că Deloitte şi-a îndeplinit obligaţiile neaprobând cel mai recent audit al Bankia, chiar dacă nu a informat guvernul de situaţia de acolo, aşa cum ar fi trebuit.
Între timp, Aurelio Izquierdo, un fost director de top al Bankia care a fost concediat după primul bailout al băncii şi a devenit celebru în Spania în postura de primă victimă a intervenţiei statului, este înfăţişat acum ca un personaj lacom precum Domnişoara Purceluş. Presa iberică a scos la lumină faptul că executivul va primi un salariu de aproape 14 milioane euro pentru anul trecut, chiar dacă banca şi-a revizuit rezultatele financiare pentru acel an pentru a reflecta pierderi uriaşe.
Cel mai demn de milă personaj este, poate, guvernatorul Băncii Spaniei, Miguel Angel Fernandez Ordonez, care apare ca arhetipul delirantului Gonzo cel Mare, ciuca bătăii pentru presa spaniolă, care critică personajul pentru lipsa de experienţă pe pieţele financiare şi lipsa de demnitate în faţa intereselor băncilor.
Guvernatorul a anunţat marţi că va demisiona în iunie, cu o lună înainte de termen, ceea ce i-ar da timp să se pregătească pentru posibilele anchete declanşate de parlament şi procurori.
De unde bani?
Spania a depăşit deja 55% din emisiunile de obligaţiuni programate pentru anul acesta şi are cel puţin 20 miliarde de euro în "cufere". Fondul propriu de salvare mai are rezerve de patru miliarde euro.
Guvernul central şi regiunile trebuie însă să refinanţeze datorii de aproape 100 miliarde euro scadente anul acesta şi să finanţeze un deficit bugetar de 52 miliarde euro. Următoarele trei luni, cu datorii de 38 miliarde euro care va trebui refinanţate în august, vor fi în mod special dificile, scrie Daily Mail.
Premierul Mariano Rajoy a asigurat de mai multe ori că Spania nu va cere ajutor financiar internaţional, iar mai mulţi oficiali au atras atenţia că astfel de ajutoare au fost nocive pentru Grecia, Portugalia şi Irlanda. Analiştii consideră, încă, că Madridul va trebui în cele din urmă să ceară asistenţă internaţională.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
