Prăbuşirea preţurilor materiilor prime şi cererea internă slabă ţin preţurile din zona euro cu mult sub ţinta BCE, care urmăreşte să atingă o inflaţie de puţin sub 2%. Preţurile energiei au scăzut cu 7% în ritm anualizat în august, potrivit datelor Eurostat. Inflaţia generală s-a situat la 0,2%, acelaşi nivel ca în luna precedentă. Prin urmare pericolul deflaţionist - coşmarul companiilor şi datornicilor - este cât se poate de prezent. În aceste condiţii, atenţia se îndreaptă către programul de ajustare cantitativă prin care BCE încearcă să contracareze acest pericol. Instituţia cumpără în fiecare lună obligaţiuni, cele mai multe guvernamentale, de 60 de miliarde de euro, iar planul actual este să facă aceasta până în septembrie 2016.
Strategii de la ABN Amro apreciază că există o probabilitate de 40% ca Mario Draghi, preşedintele BCE, să extindă programul de ajustare cantitativă începând chiar cu această săptămână.
„Vedem această probabilitate la 40%. Să alegi una din variante este din ce în ce mai dificil. Reluarea scăderii preţurilor petrolului, care va ţine inflaţia jos mai mult timp, este factorul cheie din spatele creşterii riscului unei acţiuni din partea BCE”, se arată într-o analiză a băncii olandeze.
Strategii ABN scriu, de asemenea, că şi-au schimbat estimarea privind luna când Fed va anunţa prima majorare de dobânzi şi că mizează acum pe luna decembrie în loc de septembrie. Până în decembrie oficialii de la Fed vor avea o imagine mai clară a problemelor din China şi din economia globală. „Continuăm să se aşteptăm la patru majorări de dobânzi în 2016, ceea ce ar însemna câte o majorare la fiecare şedinţă”, spun analiştii.
În ceea ce priveşte euro, ei cred că moneda europeană va ajunge la paritate cu dolarul până la sfârşitul acestui an.
Carsten Brzeski, analist la ING, crede şi el că problema deflaţiei revine în actualitate. „În timp ce inflaţia slabă sau chiar negativă este o binecuvântare pentru consumatori, ea va deveni o nouă durere de cap pentru BCE. Reînceperea declinului preţurilor materiilor prime va reînvia dezbaterea deflaţia bună vs. deflaţie rea”, a spus el.
Economistul-şef al BCE Peter Praet a avertizat că după şedinţa din iulie pericolul ca BCE să rateze ţinta de inflaţie a crescut. El a dat vina pe încetinirea economiilor emergente şi a asigurat că BCE este pregătită să acţioneze şi că oficialii băncii cercetează în detaliu volatilitatea de pe pieţele financiare pentru a identifica semne că se majorează costurile de finanţare pentru gospodăriile, companiile şi guvernele din zona euro, scrie Financial Times.
Consensul printre analişti este că programul de ajustare cantitativă al BCE este limitat de cantitatea redusă de pe pieţe de active monetizabile. Pentru Fed, situaţia este mai complicată. Nume mari de pe scena financiară îi cer să pornească cel de-al patrulea program de ajustare cantitativă pentru a calma pieţele şi a aduce şi mai multă energie în economie. Lawrence Summers, fostul secretar al Trezoreriei şi unul din favoriţii la preşedinţia Fed înainte ca Janet Yellen să i-o ia înainte, spune că majorarea dobânzii ar fi o eroare şi ar fi de preferat reluarea achiziţiilor de obligaţiuni. Ray Dalio, CEO-ul Bridgewater, cel mai mare fond de hedge din lume, spune că următoarea mişcare strategică a Fed ca fi mai degrabă să relaxeze politica monetară decât să o înăsprească.
Alţi analişti sunt siguri că, în faţa încetinirii economiei globale şi a dependenţei pieţei americane de credit ieftin, Fed va reporni tiparniţele de bani. Este doar o problemă de timp. Însă banii nu vor începe să curgă prea curând.
„Fed nu va majora dobânzile. Vor rămâne la zero pentru totdeauna. Fed nu a terminat cu ajustarea cantitativă ci abia se pregătesc să înceapă. Va fi QE4, QE5. Este un proces fără sfârşit”, spune Peter Schiff, strategul Euro Pacific Capital, un binecunoscut critic al Fed.
Programele de QE au adăugat circa 3.700 de miliarde de dolari începând cu 2008 la balanţa de active şi pasive a Fed, care acum a ajuns la 4.500 de miliarde de dolari, notează CNBC. Cele trei runde de până acum de QE au impulsionat puternic pieţele de acţiuni şi distorsionat dramatic echilibrul financiar dintre economiile emergente şi cele dezvoltate. Indicele bursier S&P 500 a crescut cu peste 190% faţă de minimele atinse în luna martie 2009. Actualele turbulenţe de pe pieţele emergente au la bază tocmai retragerea de acolo a unei părţi din banii injectaţi pe pieţe de către Fed. Investitorii au migrat spre lumea emergentă deoarece oferea randamente mai ridicate decât SUA, unde dobânzile sunt 0. După ce Fed a sugerat că va începe să majoreze dobânzile, investitorii au început să se retragă de pe pieţele emergente, slăbindu-le monedele.
Acum, când dobânzile sunt la minim, pieţele extrem de volatile şi se acumulează temeri că economia globală va intra în recesiune, o nouă rundă de QE pare singura opţiune de politică monetară rămasă.
Yann Quelenn, analist la Swissquote, spune că SUA încă nu a găsit o cale sigură de revenire şi că este mult prea sensibilă la turbulenţele care vin din China.
„Fed nu va majora ratele în septembrie. Credem că mai degrabă Fed va porni un nou QE”, a mai spus Quelenn.
