BCE este prima mare bancă centrală care introduce dobânzi negative la depozite

BCE a păşit ieri în istorie cu decizia de a duce dobânda la depozite de la 0% la -0,1%, ceea în­seamnă că taxează rezervele pe care i le încredin­ţează băncile comerciale într-o etalare de arsenal de stimulare a economiei care mai cuprinde, printre altele, reducerea tuturor dobânzilor importante şi 400 de miliarde de euro în finanţare ultraieftină pusă la dispoziţia băncilor cu condiţia ca banii să ajungă la companiile mici şi mijlocii şi astfel în economia reală.  BCE răspunde astfel pericolului defla­ţionist adus de inflaţia slabă, nevoii de a consolida revenirea economiei şi de a ajuta la crearea de locuri de muncă şi cererilor de a deprecia euro pentru a face mai competitive exporturile ţărilor mai slabe din zona euro.

Bursele au reacţionat cu creşteri, euro s-a depreciat, în timp ce costurile de finan­ţare ale Spa­niei, Italiei, Greciei şi Irlandei au scăzut. Irlanda se finan­ţea­ză de pe pieţe mai ieftin decât SUA.

Decizia introducerii dobânzilor negative, anticipată de majoritatea analiş­tilor, a fost descrisă de o asociaţie a băn­cilor din Germania ca o măsură prin care se expropriază banii deponenţilor.

Pre­şedintele BCE Mario Draghi a răs­puns acestor temeri spunând că insti­tuţia sa nu impune dobânzi negative depozitelor clienţilor băncilor, ci băncilor comerciale care-şi depozitează banii la BCE. Băncile ar putea alege să transfere asupra depo­nen­­ţilor costurile păstră­rii fondurilor la ban­ca centrală a zonei euro, dar aceasta ar fi decizia băncilor şi a instituţiei de la Frank­­furt, a explicat Draghi, care a asigurat că dobânzile vor reîncepe să crească după ce economiile se întăresc. BCE a re­vizuit prognozele economice, iar Dra­ghi a avertizat că exis­tă în continuare riscuri. Instituţia se aş­teap­tă ca economia zonei euro să creas­că anul acesta cu 1%, faţă de 1,2% cât estima anterior, însă şi-a îmbună­tă­ţit proiecţia de creş­tere pentru anul viitor de la 1,5% la 1,7%.

În Europa, cu dobânzi negative la depozite au experimentat doar Dane­mar­ca, Suedia şi Elveţia, dar nu pentru a-şi întări economiile, ci pentru a descuraja intrările nedorite de capital şi a împiedica aprecierea monedelor naţionale.