Relaţiile dintre China şi ţările din Europa de Est au intrat săptămâna aceasta într-o nouă fază, una în care Beijingul devine concurentul direct al Bruxellesului în politici de investiţii şi infrastructură.
Marţi şi miercuri şefi de state şi de guverne din 16 ţări din Europa Centrală şi de Est s-au întâlnit cu oficiali de cel mai înalt rang din China. A fost a patra astfel de întâlnire, dar pentru prima dată ea a avut loc în China, nu în Europa. A fost, de asemenea, pentru prima dată când Beijingul s-a concentrat doar pe Europa de Est, scrie Frank Sieren, corespondent de peste 20 de ani al Deutsche Welle în China.
China şi 16 state europene au lansat în 2012 o platformă economică, decizie care a supărat Comisia Europeană deoarece a fost luată fără a fi consultată. Beijingul insistă că va face afaceri cu state suverane atât timp cât acestea o doresc şi nu o face pentru a sfida Bruxellesul. Iar aceste state suverane au tot interesul să se angajeze în afaceri cu China. Relaţia pe care China a dezvolat-o cu Europa Centrală şi de Est este cunoscută ca 16-1 (China), iar în prezent în proiect s-au angajat mai multe state est-europene decât ţări central-europene. Participanţii au lansat proiecte comune, au parafat angajamente şi profită de peste trei ani de oportunităţile pe care şi le oferă reciproc.
În domeniul energetic, China a dat României un împrumut de un miliard de dolari pentru construirea unei noi termocentrale pe cărbune. În urmă cu câteva zile Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation au semnat memorandumul de înţelegere pentru construcţia unităţilor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.
China ajută, de asemenea, la construirea unei termocentrale în Serbia, o ţară cu 7,2 milioane de locuitori care încă nu şi-a revenit complet după război. Anul trecut, tot acolo a fost inaugurat primul pod construit de China în Europa. La începutul acestui an, Beijingul a semnat un acord pentru modernizarea a 370 de kilometri de cale ferată pe ruta Belgrad-Budapesta. Ministrul maghiar al afacerilor externe Péter Szijjártó a semnat zilele trecute cu preşedintele Comisiei Naţionale Chineze pentru Dezvoltare şi Reformă acordul interguvernamental pentru modernizarea liniei Belgrad-Budapesta. Proiectul va fi finanţat în proporţie de 85% cu împrumuturi chinezeşti. Modernizarea va permite trenurilor să circule cu viteze de 160 de kilometri pe oră.
În Macedonia, construirea a două segmente de autostradă care costă 580 de milioane de euro va fi finanţată de o bancă din China. Se pare că importantă pentru Beijing este extinderea reţelelor de infrastructură, extinderea rutelor comerciale nu doar în interiorul Europei de Est, ci şi a celor care fac legătura între această regiune şi China. De peste două luni există zboruri directe între Praga şi Beijing. Primele conexiuni directe feroviare între Polonia şi China au fost lansate în 2013. Un container are nevoie acum de 15 zile pentru a ajunge din oraşul chinezesc Chengdu în Lodz, al treilea oraş ca mărime din Polonia. Polonezii se plâng însă că deocamdată traficul se face într-un singur sens, dinspre China spre Polonia.
Toate acestea sunt proiecte pentru care Bruxellesul pare că nu are nici timp nici bani, un gol pe care Beijingul îl umple şi îl exploatează din plin. În 2010, comerţul dintre China şi ECE s-a situat la aproape 44 de miliarde de dolari. Anul trecut, schimburile au ajuns la 61 de miliarde de dolari.
Aceste proiecte se potrivesc cu unul dintre cele mai importante demersuri de politică externă ale Chinei, deschiderea şi bătătorirea unui nou Drum al Mătăsii care să lege China şi Europa. Beijingul intenţionează să investească 40 de miliarde de dolari în prima fază, iar pentru a-şi atinge acest scop a lansat Asian Infrastructure Investment Bank (AIIB), care are un capital de 100 de miliarde de dolari. Germania şi mai multe state mari occidentale sunt membri fondatori.
Formula este simplă: cu cât este mai bună infrastructura în cele 16 state, cu atât va fi mai mare succesul noului Drum al Mătăsii. Miliardele de dolari ale Beijingului sunt tentante şi a apărut deja competiţia pentru ele în Europa de Est. Preşedintele polonez Andrzej Duda ar vrea ca ţara sa să devină un fel de centru logistic pe această rută. Startul a fost dat deja prin linia feroviară Chengdu-Lodz. Când ministrul de externe al Chinei a vizitat regiunea luna trecută, nu doar Polonia, ci şi Cehia şi Bulgaria şi-au arătat interesul de a juca un rol important în dezvoltarea Drumului Mătăsii.
Pentru a atrage banii Chinei, Ungaria iese din cercul clasic al comerţului şi infrastructurii. Budapesta pregăteşte o emisiune de obligaţiuni suveranei denominate în renminbi, scrie Portfolio.hu. Acordul în acest sens a fost semnat tot zilele trecute de premierul maghiar Viktor Orbán şi preşedintele Băncii Chinei Tian Guoli. Ungaria devine astfel prima ţară est-europeană care emite obligaţiuni în renminbi. Emisiunea va fi pregătită în colaborare cu această bancă. Banca Chinei (Bank of China - BOC) şi-a deschis un birou regional la Budapesta în 2014, iar Banca Populară a Chinei a ales recent subsidiara din Budapesta a BOC pentru a fi centru de clearing pentru tranzacţii în moneda chineză. Budapesta speră că printr-o astfel de emisiune să atragă mai mulţi investitori din Asia.
