Business Internaţional

Bilanţul primului an de mandat al preşedintelui francez Hollande: puterea de cumpărare în cădere liberă, şomaj record şi economia în recesiune

François Hollande (stg), preşedintele Franţei, alături de preşedintele CE José Barroso: „Problema Europei sunt decalajele de competitivitate“. Foto: AFP

François Hollande (stg), preşedintele Franţei, alături de preşedintele CE José Barroso: „Problema Europei sunt decalajele de competitivitate“. Foto: AFP

Autor: Bogdan Cojocaru

16.05.2013, 20:16 653

Împlinirea primului an de mandat a fost marcată de o vizită istorică a lui Hollande la Bruxelles, la Comisia Europeană, unde l-au aşteptat toţi cei 27 de comisari europeni. A fost prima întâlnire a unui preşedinte francez cu întregul colectiv de comisari de după 1997, scrie Le Monde.

Dar venirea lui Hollande la Bruxelles a coincis cu publicarea unor date economice descurajatoare de către institutul francez de statistică. Produsul Intern Brut s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru, după o scădere asemănătoare în cele trei luni anterioare, ceea ce însemnă că economia a început anul 2013 cu recesiune.

În 2012, puterea de cumpărare a scăzut cu 0,9%, după o creştere de 0,7% în 2011. Luând în calcul numărul de locuitori, la nivel individual puterea de cumpărare s-a diminuat cu 1,5%, cea mai puternică scădere din 1984. Consumul a coborât cu 0,4%, a doua scădere ca mărime de după cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit La Tribune. De asemenea, preţurile produselor şi serviciilor de consum au scăzut în aprilie pentru prima dată în ultimii trei ani, cu 0,1%, iar analiştii avertizează că dacă tendinţa continuă, din cauza austerităţii, Franţa riscă să alunece într-o spirală deflaţionistă a salariilor.

„Situaţia economică este gravă“

Hollande a recunoscut în faţa comisa­rilor că „situaţia economică este gravă“ şi i-a promis preşedintelui CE José Manuel Barroso că va continua implementarea refor­melor pentru îmbunătăţirea competiti­vităţii, aşa cum i-a cerut Comisia – al cărei „pragmatism“ l-a salutat.

CE a acordat Franţei doi ani în plus pentru reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB prevăzut de reglementările UE.

„În Franţa am implementat reforme pentru îmbunătăţirea competitivităţii şi vom continua cu acestea, nu pentru că Europa ne-o cere, ci pentru că este în interesul Franţei“, a spus Hollande. Preşedintele a punctat o parte din reforme: pactul de competitivitate, cele de pe piaţa muncii şi cele din sectorul bancar.

Însă Franţa nu este singura vinovată pentru propriile probleme. „Unele state au fost în recesiune câteva luni, altele câţiva ani. Toate statele membre (ale UE – n.r.) sunt afectate, iar Franţa, ca şi altele, este afectată. Problema Europei sunt decalajele de competitivitate. Deficitele de compe­titivitate sunt cele pe care trebuie să le rezolvăm“, a spus preşedintele francez. Cu referire la insistenţele puternice ale Berlinului pe prudenţa bugetară, Hollande a atenţionat că reducerea prea rapidă a deficitelor bugetare nu duce la creştere.

Barroso a minimizat mesajul unui interviu publicat miercuri în care a cerut Franţei să implementeze „reforme cre­dibile“, insistând că jurnaliştii au exagerat puterea cuvântului „credibil“.

El a cerut atunci Franţei să recupereze ceea ce a denumit a fi 20 de ani de com­petitivitate economică pierdută.

„Socialiştii încă mai au fantezia că pot redistribui bunăstarea pe care economia n-o produce“

Franţa, părintele fondator al zonei euro, a devenit o economie greoaie, cu structuri administrative arhaice şi ineficiente şi cu un sistem de protecţie socială costisitor, scrie pentru Financial Times Maurice Levy, directorul executiv al companiei de pu­blicitate Publicis.

„Francezii sunt mult mai realişti decât promisiunile politicienilor. Socialiştii încă mai au fantezia că pot redistribui bunăstarea pe care economia n-o produce“, scrie el. Levy subliniază că guvernele socialiste au luat de mai multe ori decizii greşite, precum săptămâna de lucru de 35 de ore şi adop­tarea unui sistem fiscal ale cărui efecte se aseamănă cu pedeapsa confiscării.

Regiunea Ile-de-France, în care se află capitala Paris, are cele mai mari costuri cu forţa de muncă din UE, scrie Bloomberg. Problema de competitivitate a Franţei este agravată de reglementarea excesivă, a muncii şi a pieţelor de bunuri şi servicii. Transportul, serviciile profesionale şi retailerii sunt mult mai strict reglementaţi în Franţa decât în alte state bogate, iar rezultatul sunt preţuri şi costuri mai mari.

„Clienţii multinaţionali nu mai investesc doarece consideră că Franţa este ostilă pentru afaceri. Când ai creat această imagine este dificil să porneşti economia“, a  spus Stanislas de Bentzmann, preşedintele firmei de consultanţă în domeniul tehno­logiei Devoteam.

 

Economii în stil francez: La SocGen un sfert din personal era format din stagiari în 2011

În goana după economii, banca franceză Société Générale, una dintre cele mai mari din Europa, a apelat masiv la stagiari, în 2011 numărul acestora fiind de 11.200, ceea ce reprezintă aproape 27% din totalul personalului din Franţa, scrie La Tribune. Spre comparaţie, BNP avea 2.766 de stagiari la un efectiv similar.

Confruntată cu scăderea salariilor, SocGen a anunţat la începutul lunii un plan de economii de 900 milioane euro pentru următorii doi ani. Printre măsurile enunţate figurează desfiinţarea de posturi, mii în întreaga lume şi 600 în Franţa. La nivel mondial, banca are 154.000 de salariaţi. Conducerea instituţiei a evocat eventualitatea mutării serviciilor contabile în România, ceea ce a provocat furia sindicatelor, dar nu a spus nimic despre stagiari.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO