Cele mai sărace ţări membre ale Uniunii Europene fac pregătiri internse pentru a adera la moneda euro, este reacţia agenţiei americane de ştiri Bloomberg la încercările României, Croaţiei şi Bulgariei de a pătrunde în zona euro.
România a anunţat săptămâna trecută că va prezenta strategia de aderare până la sfârşitul anului, deşi acest subiect se discută încă din 2015.
În aceeaşi situaţie se află Bulgaria şi Croaţia, ţări care se alătură în căutarea unei căi de a adera la euro. Acest lucru ar putea ajuta naţiunile balcanice să rămână aproape de nucleul UE, deoarece apar întrebări cu privire la distribuirea viitoarelor fondurilor esenţiale pentru dezvoltare.
„Dacă ne uităm la bugetul Uniunii Europene, vom vedea că accentual se pune mai mult pe zona euro. Comisia Europeană doreşte să aibă această facilitatea de convergenţă pentru aderarea la euro, iar ţările trebuie să profite de asta", a declarat Juraj Kotian, economist la Erste Group Bank AG, din Viena.
Planurile celor trei ţări se contrastează cu părţile cele mai bogate ale fostelor zone comuniste. În timp ce Slovacia, Slovenia şi ţările baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - folosesc deja euro ca monedă naţională, Polonia, Republica Cehă şi Ungaria nu au niciun plan ferm pentru a le urma exemplul, scrie Bloomberg.
Experienţa Greciei, care a arătat ceea ce se poate întâmpla atunci când politica monetară independentă este predată, nu a ajutat. Dar pentru cei mai puţin prosperi membri ai UE, fondurile de dezvoltare ar putea fi necesare pentru anii următori.
Croaţia intenţionează să treacă la moneda unică în cinci-şapte ani, în timp ce România - cea mai populată dintre cele trei, cu 20 de milioane de persoane, nu şi-a dezvăluit încă noua dată ţintă.
România doreşte să atingă 70% din produsul intern brut mediu pe cap de locuitor al zonei euro, până în 2020, în creştere cu circa 60%, potrivit ultimului program de convergenţă aprobat joi.
„Stabilirea unei date concrete de adoptare a euro presupune mai întâi o analiză aprofundată, în special a convergenţei reale, structurale şi instituţionale", a spus guvernul.
Modul în care vor fi primite sumele licitate nu este clar. În timp ce Bulgaria îndeplineşte criteriile de aderare, şi are susţinere din partea Germaniei şi a Franţei, Banca Centrală Europeană este mai puţin dornică să susţină acest demers, după o serie de scandaluri financiare care au avut loc în Europa de Est.
